Asistența de 1,9 miliarde de euro pentru R. Moldova a fost susținută, pe 11 martie, de o majoritate largă de europarlamentari: 499 din 660 prezenți, adică 76%. Alți 117 au votat împotrivă, iar 59 s-au abținut.
Vorbind jurnaliștilor după vot, europarlamentarul român Siegfried Mureșan, negociatorul-șef privind asistența acordată Chișinăului, a spus că votul "pentru" a transmis "un semnal puternic".
"Toate forțele pro-europene au fost unite și au votat pentru, prietenii lui Putin au votat împotrivă. Ei sunt izolați, sunt o minoritate și nu ne pot împiedica sa ajutăm țările vecine și cele candidate la aderare", a spus Mureșan.
Le Pen, Salvini și-un român - din greșeală
De fapt, împotriva asistenței pentru Moldova au votat practic toți deputații din grupul Patrioții pentru Europa, a treia forță ca mărime din Parlamentul European, care reunește mai multe formațiuni de extremă-dreaptă.
Din el fac parte inclusiv Partidul Adunarea Națională din Franța și Partidul Lega din Italia, care au susținut la alegerile din țările lor candidați catalogați ca pro-ruși, precum Marine Le Pen și, respectiv, Matteo Salvini. În același grup este și Partidul Fidesz, aflat la guvernare în Ungaria sub tutela premierului eurosceptic Viktor Orban. Dar potrivit rezultatelor votului de la marți, ungurii s-au abținut mai degrabă de la vot, spre deosebire de colegii lor de extremă-dreapta din țări ca Franța, Italia, Germania sau Olanda, care au votat împotrivă.
Ungaria spune mereu că este împotriva primirii Ucrainei în UE, dar cu R. Moldova nu are o problemă.
Împotrivă au votat și europarlamentari din grupul Europa Națiunilor Suverane, din care face parte Alternativa pentru Germania (AfD) din Germania, alături de deputați „independenți”, care în general au tot vederi extremiste și pro-ruse.
Luis-Vicențiu Lazarus a părut să fie singurul europarlamentar român care a votat împotriva asistenței pentru R. Moldova. El face parte din partidul SOS al controversatei politiciene Diana Șoșoacă și este susținător al lui Călin Georgescu, fost candidat pro-rus la președinția României.
Într-un răspuns oferit Europei Libere la o zi după vot, Lazarus a spus însă că ar fi votat „Nu” din greșeală."Nu înțeleg cum s-a întâmplat așa ceva! Am vorbit și am solicitat schimbarea (opțiunii) în regim de urgență!", a spus europarlamentarul.
Citeşte continuarea pe Moldova.Europaliberă.org
Abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM pentru a te informa rapid şi calitativ
