Creștinii ortodocși de stil vechi îl sărbătoresc pe Sfântul Apostol Andrei. Tradiții și superstiții

Creștinii ortodocși de stil vechi îl prăznuiesc azi, 13 decembrie, pe Sfântul Apostol Andrei, una dintre cele mai importante sărbători religioase ale iernii. În calendarul popular, această zi este cunoscută drept Sântandrei Cap-de-Iarnă și marchează începutul sezonului rece.

Potrivit tradiției creștine, Sfântul Andrei a fost unul dintre cei doisprezece Apostoli ai lui Iisus Hristos, ales chiar de Mântuitor pentru a propovădui Evanghelia. Născut în Betsaida, pe malul Lacului Genezaret, fiu al unui pescar, Andrei a fost inițial ucenic al lui Ioan Botezătorul, alături de fratele său, Sfântul Apostol Petru.

După Înălțarea Domnului, apostolii au tras la sorți ținuturile în care urmau să răspândească credința creștină, iar Sfântului Andrei i-au revenit teritoriile din jurul Mării Negre și Mării Marmara, care corespund astăzi unor regiuni din Turcia, România și Bulgaria.

Sfântul Apostol Andrei este considerat încreștinătorul și ocrotitorul neamului românesc, fiind cel care a vestit creștinismul pe teritoriile geto-dacice. Numeroase mărturii ale prezenței și activității sale s-au păstrat până astăzi, printre care Peștera Sfântului Andrei, Izvorul Sfântului Apostol Andrei, colinde și cântece populare.

Numele Andrei provine din limba greacă și semnifică bărbăție, curaj, voință și neînfricare. Cu acest prilej, toți cei care poartă numele Andrei sau derivatele sale își sărbătoresc onomastica.

Sărbătoarea Sfântului Andrei deschide, totodată, sezonul sărbătorilor de iarnă, care continuă cu Sfântul Nicolae și se încheie de Bobotează.

De Ziua Sfântului Andrei există numeroase tradiții și obiceiuri populare. 

Apărarea de spirite rele - În noaptea de Sfântul Andrei, considerată una „magică”, oamenii ung ușile, ferestrele și grajdurile cu usturoi pentru a se proteja de strigoi, spirite rele și boli. În unele zone, usturoiul se pune și la capul patului.

Grâul de Sfântul Andrei - O tradiție foarte răspândită este punerea grâului la încolțit. Modul în care va crește grâul până la Anul Nou este considerat un semn al norocului, sănătății și belșugului din anul ce urmează.

Practici de aflare a ursitului - Fetele nemăritate țin diferite ritualuri pentru a-și afla ursitul: pun busuioc sub pernă, mănâncă turte sărate pentru a visa pe cel care le va aduce apă, privesc în oglinzi la lumina lumânărilor.

Noaptea lupilor - Sfântul Andrei este considerat ocrotitorul lupilor. Se spune că în această noapte lupii „vorbesc”, iar oamenii evită să lucreze sau să rostească numele lupului, pentru a nu atrage nenorociri.

Furtul porților - este una dintre cele mai vechi și mai cunoscute tradiții de Sfântul Andrei, mai ales în satele din Moldova și România. În noaptea de Sfântul Andrei, tinerii din sat obișnuiau să scoată porțile gospodăriilor (mai ales ale fetelor nemăritate sau ale oamenilor mai înstăriți) și să le mute în alte locuri: la răscruci, pe câmp, pe acoperișuri sau lângă fântâni.

Abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM pentru a te informa rapid şi calitativ