Economist: Republica Moldova se confruntă cu un fenomen periculos – stagflația, care macină economia de cinci ani

Republica Moldova se confruntă cu un fenomen economic rar și periculos – stagflația, caracterizată printr-o combinație între inflație ridicată și stagnare economică, care afectează țara deja de cinci ani. Despre aceasta a vorbit economistul Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS "Viitorul", vineri, 14 noiembrie 2025, în cadrul emisiunii săptămânale "Analize economice cu Veaceslav Ioniță".

"Atunci când cresc prețurile, economia ar trebui să se dezvolte, iar atunci când scad, producția să se reducă. În Republica Moldova însă, avem creștere de prețuri fără creștere economică – ceea ce este rău atât pentru populație, cât și pentru mediul de afaceri", a explicat Ioniță.

Potrivit expertului, în trimestrele II și III din 2024, țara a înregistrat o scădere a PIB-ului, confirmând o nouă recesiune. Deși în trimestrul IV s-a înregistrat o ușoară creștere, aceasta nu a fost suficientă pentru a inversa tendința negativă. În ultimii cinci–șase ani, Republica Moldova a traversat trei recesiuni economice – în 2020, 2022 și 2024 – indicând un fenomen de stagnare profundă.

Începând cu 2021, inflația s-a accelerat semnificativ și până la sfârșitul anului 2025 ar putea ajunge la 7%, în timp ce prețurile s-au dublat în ultimii cinci ani. „Practic, am avut o creștere de prețuri de 80% și o creștere economică aproape zero. Industria și agricultura nu și-au revenit la nivelul din 2019”, a subliniat economistul.

Datele prezentate arată că producția industrială din 2024 a rămas sub nivelul din 2019, iar o creștere de 5% în 2025 ar însemna doar o revenire la nivelul de acum șase ani. Situația este și mai dificilă în agricultură, unde recoltarea slabă din 2024 ar putea fi compensată abia în 2025 printr-o creștere estimată la 15%, suficientă doar pentru a egala producția din 2019.

Exporturile Moldovei au scăzut de la 4,3 miliarde USD în 2022 la aproximativ 3,5 miliarde USD în 2025, revenind la nivelul din 2021. Totodată, numărul persoanelor ocupate s-a redus de la 872 mii în 2019 la 807 mii în 2025, iar creșterea modestă a angajaților, de doar 9 mii, nu compensează pierderile anterioare.

După trei ani consecutivi de scădere a salariului real (2021–2023),în 2024 s-a înregistrat o creștere reală a puterii de cumpărare. În 2025, aceasta este estimată la 6–7%, însă nu suficientă pentru a acoperi pierderile acumulate.

Un alt semn al stagnării este scăderea consumului intern. Încasările din TVA, un indicator al activității economice, au stagnat în 2023–2024, la circa 30 miliarde lei, înregistrând o ușoară revenire în 2025, la 36,6 miliarde lei, nivel comparabil cu cel din 2019, ajustat la valoarea reală a leului.

Veaceslav Ioniță atrage atenția și asupra faptului că pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, importurile de produse alimentare au depășit exporturile, evidențiind că creșterea prețurilor a favorizat importatorii, în timp ce producția internă a stagnat.

În ceea ce privește mediul de afaceri, creditarea netă a rămas negativă în ultimii ani, reflectând o preferință pentru economisire în loc de investiții. "Abia în trimestrul II din 2025 creditarea netă a fost pozitivă, însă în trimestrul III tendința s-a inversat din nou – semn că încrederea în economie rămâne scăzută", a adăugat expertul.

În concluzie, Republica Moldova se află într-o perioadă economică critică, marcată de stagflație, care frânează dezvoltarea și afectează direct nivelul de trai al populației, avertizează Veaceslav Ioniță.

Abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM pentru a te informa rapid şi calitativ