Fenomenele meteo extreme au costat economia globală peste 2 trilioane de dolari, în ultimul deceniu

Fenomenele meteorologice extreme au costat economia globală peste 2 trilioane de dolari în ultimul deceniu, potrivit unui raport comandat de Camera Internaţională de Comerţ.

Analiza a 4.000 de fenomene meteorologice extreme legate de climă, de la inundaţii bruşte care distrug casele într-o clipă la secete lente care ruinează fermele de-a lungul anilor, a arătat că daunele economice au atins 451 de miliarde de dolari numai în ultimii doi ani, relatează The Guardian, citează Observatornews. Cifrele reflectă costul total al consecinţelor fenomenelor meteorologice extreme, mai degrabă decât partea pe care oamenii de ştiinţă o pot atribui dezastrului climatic.

Aceste cifre vin în contextul în care liderii mondiali discută despre cât de mult ar trebui să plătească ţările bogate pentru a ajuta ţările sărace să îşi redreseze economiile, să se adapteze la o lume mai caldă şi să facă faţă pagubelor provocate de condiţiile meteorologice tot mai violente.

"Datele din ultimul deceniu arată în mod categoric că schimbările climatice nu sunt o problemă viitoare. Pierderile majore de productivitate cauzate de fenomenele meteorologice extreme sunt resimţite aici şi acum de către economia reală", a declarat John Denton, secretarul general al Camerei Internaţionale de Comerţ (ICC),care a comandat raportul.

Raportul a constatat o tendinţă graduală de creştere a costului generat de fenomenele meteorologice extreme între 2014 şi 2023, cu un vârf în 2017, când un sezon activ de uragane a lovit America de Nord. SUA a suferit cele mai mari pierderi economice în perioada de 10 ani, cu 935 de miliarde de dolari, urmată de China cu 268 de miliarde de dolari şi de India cu 112 miliarde de dolari. Germania, Australia, Franţa şi Brazilia au intrat toate în top 10.

Focul, apa, vântul şi căldura au scos tot mai mulţi dolari din bilanţurile guvernamentale pe măsură ce lumea s-a îmbogăţit, oamenii s-au stabilit în regiuni predispuse la dezastre, iar poluarea cu combustibili fosili a încins planeta.

Cu toate acestea, până în ultimii ani, oamenii de ştiinţă au avut dificultăţi în a estima amploarea rolului jucat de oameni prin transformarea fenomenelor meteorologice extreme cu ajutorul gazelor care încălzesc planeta.

Potrivit unui studiu realizat luna trecută, dezastrul climatic a fost responsabil pentru mai mult de jumătate din cele 68.000 de decese cauzate de căldură în timpul verii toride din Europa din 2022 şi a dublat şansele de apariţie a nivelurilor extreme de precipitaţii care au afectat Europa Centrală în luna septembrie a acestui an, potrivit unui studiu de atribuire timpurie. În alte cazuri, cercetătorii au constatat doar efecte uşoare sau nu au observat deloc o legătură cu clima.

ICC a îndemnat liderii mondiali să acţioneze mai rapid pentru a acorda bani ţărilor care au nevoie de ajutor pentru a-şi reduce poluarea şi pentru a se dezvolta astfel încât să poată rezista şocurilor provocate de fenomenele meteorologice violente.

Abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM pentru a te informa rapid şi calitativ