
"Cel mai scump drum din Moldova" sau "muzeul corupției în aer liber" sunt două dintre calificativele atribuite proiectului Leova – Bumbăta, implementat la frontiera moldo-română în perioada 2022-2024.
Deși obiectivul a fost dat în exploatare în vara anului 2024, discuțiile despre legalitatea procedurilor în jurul acestuia nu s-au oprit, fiind exploatate de politicieni sau diverse persoane publice sau anonime.
Ziarul de Gardă a relizat o investigaţie şi a constatat că lucrările de proiectare a drumului Leova – Bumbăta au fost efectuate de firma unui fost angajat al companiei deținute de familia directorului interimar al Administrației de Stat a Drumurilor.
Contractul pentru efectuarea lucrărilor, care s-a ridicat în final la aproape 284 de milioane de lei, a fost atribuit, fără licitație, în urma unor negocieri directe, unei companii care a început lucrările cu câteva luni înainte de semnarea acordului.
Procedurile de negociere a contractelor au fost "o formalitate", prin care au fost "legalizate excepțiile din perioada stării de urgență", recunoaște Radu Rogovei, șeful Direcției Politici în Domeniul Dezvoltării Drumurilor, din cadrul Ministerului Infrastructurii.
ZdG a mai aflat că în proiect a fost implicată și o companie afiliată unui fost șef din cadrul Centrului Național Anticorupție. Între timp, unul dintre șefii Administrației de Stat a Drumurilor, care a participat la negocierea contractului de milioane, a plecat din sistemul public chiar la compania care a implementat proiectul.
Sub paravanul deciziilor Comisiei pentru Situații Excepționale, autoritățile au avut undă verde să "mimeze" proceduri de achiziții publice prin negociere, "neglijând principiul concurenței și al transparenței", este de părere experta în achiziții publice Diana Ranga-Enache.
La 24 februarie 2022, odată cu începutul războiului din Ucraina, în R. Moldova a fost instituită stare de urgență, astfel că deciziile privind atribuirea unor contracte urgente se iau fără licitații publice, iar cele mai importante aspecte sunt reglementate prin dispozițiile Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) condusă de prim-ministru.
Potrivit procesului-verbal de consemnare a sarcinilor necesare privind executarea lucrărilor de construcție a unui punct de trecere la frontiera moldo-română din 18 iunie 2022, semnat de 20 de funcționari din 12 instituții publice, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR) și Administrația de Stat a Drumurilor (ASD),pe parcursul zilei de 19 iunie 2022 urmau să identifice compania de proiectare a lucrărilor, iar până la data de 20 iunie – compania de construcții.
Abia peste o săptămână, potrivit unei dispoziții a CSE din 24 iunie 2022, ASD era împuternicită să „atribuie contracte de achiziții publice de bunuri, lucrări și servicii prin utilizarea procedurii de negociere, fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare”.
18 iunie 2022. Sergiu Bejan, directorul general interimar al ASD, poartă discuții verbale cu reprezentantul companiei de proiectare „Viaab Engineering”, Andrei Buraga, pentru începerea lucrărilor de proiectate a drumului. ZdG a constatat că Buraga este fost inginer-șef la firma pe care Bejan a fondat-o și pe care soția acestuia, Ludmila Bejan, o administrează în prezent – "Astral-Proiect” SRL.
Documentele consultate de ZdG arată că abia peste o lună, la 21 iulie 2022, șeful ASD expediază o scrisoare către SRL "Viaab Engineering" prin care solicită oferta de preț pentru "servicii de proiectare la construcția drumului de acces de la punctul de trecere a frontierei de stat Leova – Bumbăta către strada Sciusev din orașul Leova", fără însă a indica data limită de transmitere a ofertei. Doar o zi mai târziu, la 22 iulie 2022, compania expediază oferta de preț – 1,762 milioane de lei.
Potrivit dispoziției CSE, și firma care urma să realizeze lucrările tot prin procedură de negociere directă urma să fie selectată fără a fi organizată o licitație publică. Chiar dacă, potrivit unui proces-verbal al grupului de lucru din 18 iunie 2022, ASD se obliga să identifice și să contracteze o firmă de construcție a drumului până la 20 iunie 2022, acest lucru nu s-a întâmplat… cel puțin, nu în acte.
La 11 august 2022, fără ca vreun agent economic să fie contractat, ASD, prin semnătura aceluiași Iurie Pașa, transmite o scrisoare în adresa MIDR prin care informează că „în prezent, se execută lucrări de terasament și se stochează materiale de construcții necesare implementării obiectivului, ceea ce constituie o pondere de 30% (70 milioane de lei) din valoarea totală a construcției montaj.” Deși în scrisoare nu era indicată denumirea companiei care executa acele lucrări, în denumirea documentelor publicate de ex-ministrul Andrei Spînu se menționa despre „solicitarea achitării în avans pentru materiale lui Irinda Prim”.
Întrebat de ZdG cum este posibil ca lucrările la un proiect să înceapă înainte să existe un angajament contractual, Sergiu Bejan, șeful interimar al ASD, ne-a zis că "trebuie să puneți această întrebare șefilor mei de atunci, de la care s-a dat indicația ca noi să începem aceste amenajări de terasament a căilor de acces, deoarece se cerea o implementare foarte rapidă și că avem tot dreptul să facem lucrul acesta prin intermediul deciziilor CSE.”
Lucrările la proiectul Leova – Bumbăta s-au derulat în perioada în care ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale era Andrei Spânu. Solicitat de ZdG, acesta a precizat că procedurile au fost transparente și bazate pe decizii ale CSE. "Pentru a accelera procesul de construcție, anumite servicii și lucrări de pregătire au fost desfășurate în paralel", a menționat Spînu, care face referire la mai multe decizii ale CSE din luna august 2022 ce reglementau lucrările la proiectul Leova – Bumbăta.
"Declararea stării de urgență în R. Moldova din cauza războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, creșterea semnificativă a tranzitului rutier pe teritoriul țării, formarea cozilor de peste 10 km la punctele de trecere a frontierei și lipsa parcărilor adecvate au determinat CSE să ia măsuri urgente pentru construirea drumului de acces și a noului Punct de Trecere a Frontierei la Leova – Bumbăta. Una din aceste măsuri a fost contractarea serviciilor prin procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare. Selectarea și negocierea contractelor au fost realizate de către comisia desemnată de ASD pentru acest scop. În calitate de ministru, pentru a asigura transparență totală, am publicat toate documentele relevante", a punctat Spînu.
Întreaga investigaţie, poate fi citită AICI.
Abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM pentru a te informa rapid şi calitativ