Organizarea alegerilor prezidențiale și a referendumului: Cheltuielile au fost de peste 240 de milioane de lei

Cheltuielile pentru organizarea alegerilor prezidențiale și a referendumului constituțional din toamna anului trecut au fost de peste 240 de milioane de lei, transmite asociația Promo-LEX. Potrivit datelor, costurile includ tipărirea buletinelor de vot, dotarea spațiilor de votare, transportul și logistica, precum și plata personalului electoral.

"Pentru organizarea alegerilor prezidențiale și a referendumului constituțional au fost aprobate fonduri totale de 269,06 milioane de lei. Dintre acestea:

• 232,86 milioane de lei au fost destinate alegerilor prezidențiale, cu 210,52 milioane de lei pentru CEC și 22,34 milioane de lei pentru Ministerul Afacerilor Externe (MAE).
• 37,20 milioane de lei au fost alocate pentru desfășurarea referendumului.

Cheltuielile efective s-au ridicat la 206,61 milioane de lei pentru alegerile prezidențiale (fără cheltuielile pentru secțiile de votare din străinătate, suportate de MAE) și 36,07 milioane de lei pentru referendum.

Potrivit CEC, printre principalele categorii de cheltuieli s-au regăsit tipărirea buletinelor de vot, care a costat 15,4 milioane lei, dotarea secțiilor de votare – 12,6 milioane lei, precum și remunerarea personalului electoral, pentru care s-au alocat 124,3 milioane lei. Cheltuielile pentru transport și logistică au fost de 23,7 milioane lei, iar instruirea funcționarilor electorali a implicat o sumă de 8,2 milioane lei. De asemenea, implementarea sistemului electronic de verificare a alegătorilor a necesitat o cheltuială de 7,1 milioane lei.

Finanțarea campaniei electorale

Comisia Electorală Centrală (CEC) a adoptat mai multe hotărâri pentru reglementarea finanțării activității grupurilor de inițiativă (GI) și a campaniei electorale. Printre acestea se numără stabilirea unui credit fără dobândă pentru concurenții electorali, cu un plafon de 50.000 de lei, sumă neschimbată din 2019. De asemenea, a fost fixat un plafon de 498.610,29 lei pentru fondurile transferabile către conturile grupurilor de inițiativă, sumă calculată pe baza numărului maxim de 25.000 de semnături necesare a fi colectate pentru susținerea candidaților desemnați.

Pe durata campaniei, CEC a publicat rapoartele financiare ale grupurilor de inițiativă și ale concurenților electorali. Totuși, au existat anumite deficiențe. În primul rând, rapoartele nu au fost disponibile într-un format deschis, ceea ce a îngreunat procesul de examinare a acestora. În plus, unele partide au întârziat cu depunerea rapoartelor financiare, iar sancțiunile aplicate pentru aceste întârzieri nu au fost suficiente pentru a descuraja această practică.

Cheltuielile competitorilor electorali în campania electorală

Fondurile electorale au fost destinate, în mare parte, publicității electorale și materialelor de vizibilitate, care au constituit 74% din totalul cheltuielilor raportate. Este important de menționat că publicitatea online a fost o componentă esențială în campaniile electorale.

De asemenea, Promo-LEX a estimat cheltuieli neraportate în valoare de 4.035.063 lei pentru alegerile prezidențiale, cele mai mari sume vizându-i pe Alexandr Stoianoglo (PSRM) – 45%, Victoria Furtună (CI) – 19% și Vasile Tarlev (PPVM) – 9%. În cazul referendumului constituțional, cheltuielile estimate drept neraportate au fost de cel puțin 5.929.187 lei, cea mai mare parte a acestora vizând BP Victorie – 84%.

Coruperea electorală și utilizarea abuzivă a resurselor administrative

Fenomenul coruperii electorale și utilizarea abuzivă a resurselor administrative rămân probleme grave pentru integritatea procesului electoral din Republica Moldova. Raportul final al Misiunii de Observare Promo-LEX pentru alegerile din 2024 evidențiază numeroase cazuri de influențare ilegală a alegătorilor și utilizare abuzivă a infrastructurii de stat în scopul acumulării suportului politic și electoral.

Chiar dacă legislația electorală a fost modificată pentru a incrimina atât coruperea activă, cât și cea pasivă, acest fenomen nu a fost eliminat. Conform raportului, au fost identificate cel puțin 22 de cazuri suspecte de corupere a alegătorilor. Totodată, autoritățile au raportat cazuri de corupere sistemică a alegătorilor, coordonate din exteriorul țării. Una dintre metodele utilizate a fost oferirea de beneficii materiale și financiare alegătorilor pentru a influența votul acestora.

Raportat la scrutinele electorale precedente, s-a observat o creștere a cazurilor de corupere a alegătorilor. De asemenea, s-a constatat că cazurile de corupere iau forme noi și mult mai complexe, fiind foarte dificilă observarea și documentarea acestora. În context, amintim cazurile BP Victorie, care a utilizat pe larg canalul Telegram (online),banca din Federația Rusă "Promsvyazbank" (aflată sub sancțiuni internaționale) și aplicația PSB pentru a transfera bani în scop de corupere electorală.

În același timp, raportul Promo-LEX evidențiază 282 de cazuri de utilizare abuzivă a resurselor administrative, care includ implicarea persoanelor cu funcții publice în campania electorală (163 de cazuri),agitația electorală sau colectarea de semnături cu participarea funcționarilor publici în timpul orelor de muncă (94 de cazuri),utilizarea instituțiilor statului pentru promovarea unor candidați (19 cazuri) și atribuirea de merite pentru proiecte publice finanțate din bugetul de stat (6 cazuri). În context, precizăm că, aceste practici subminează principiul egalității de șanse între concurenții electorali, libertatea alegătorilor de a-și forma o opinie obiectivă și informată pentru exprimarea votului, precum și delimitarea clară dintre activitatea statului și a partidului politic.

Abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM pentru a te informa rapdi şi calitativ