
Suspendarea licențelor pentru mai multe posturi TV, blocarea zeci de site-uri fără control judiciar și presiuni care favorizează autocenzura sunt doar câteva dintre neregulile semnalate de Amnesty International într-un raport privind situația presei în Republica Moldova, lansat astăzi la Chișinău, notează Agora.
Raportul, intitulat "Libertatea Media în Moldova: Fragilitate, Restricții Nejustificate și Autocenzură în Contextul Polarizării Politice", este rezultatul unei cercetări de un an și jumătate, care a inclus interviuri cu jurnaliști, editori și oficiali. Documentul constată că unele acțiuni ale guvernului, deși motivate prin necesitatea combaterii dezinformării, au fost disproporționate și au subminat libertatea de exprimare.
Amnesty International atrage atenția asupra precedentului creat prin deciziile luate de organe executive fără supraveghere judiciară prealabilă, în special în cazul suspendării licențelor media și blocării site-urilor. Organizația subliniază că:
"Guvernul R. Moldova are obligația de a asigura securitatea țării, însă acest lucru trebuie realizat prin respectarea drepturilor omului, nu în ciuda lor. Presa liberă și un sistem judiciar independent sunt piloni esențiali ai unei societăți democratice, iar restricțiile privind libertatea de exprimare trebuie să fie excepții, strict necesare și proporționale."
Raportul documentează și fenomenul de autocenzură în rândul mass-media, inclusiv al celor independente și pro-europene. Jurnaliștii se confruntă cu hărțuire, mai ales online, și nu beneficiază de protecție eficientă. Unele redacții au semnalat presiuni legate de finanțarea externă, fiind avertizate că sprijinul donatorilor ar putea fi afectat dacă abordează subiecte critice la adresa guvernării.
Situația este agravată în regiuni. În Găgăuzia, presa independentă se confruntă cu presiuni politice și inițiative legislative restrictive. În regiunea transnistreană, libertatea de exprimare este practic inexistentă, iar disidența este criminalizată.
Înainte de publicarea raportului, Amnesty International l-a transmis autorităților centrale – inclusiv prim-ministrului, președintelui Parlamentului, Consiliului Audiovizualului și Serviciului de Informații și Securitate – pentru a oferi dreptul la replică. Doar Consiliul Audiovizualului a răspuns.
Organizația a concluzionat că raportul era necesar în contextul numeroaselor sesizări din partea jurnaliștilor privind hărțuirea, intimidările și efectele deciziilor luate în perioada stării de urgență.
Raportul se încheie cu o serie de recomandări adresate autorităților de la Chișinău, administrației autonome găgăuze, structurilor de facto din stânga Nistrului și partenerilor internaționali, care includ alinierea legislației la standardele internaționale, eliminarea restricțiilor nejustificate și crearea unor mecanisme eficiente pentru protecția jurnaliștilor.
Abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM pentru a te informa rapid şi calitativ











