Robert Fico, primul lider din istorie care vorbește oficial despre ieșirea țării sale din NATO: "Neutralitatea ar putea fi mai bună"

Premierul slovac Robert Fico surprinde marţi cu o declaraţie controversată privind posibilitatea ieșirii Slovaciei din NATO, o acţiune fără precedent în istoria alianței nord-atlantice.

Marţi, 17 iunie, premierul Slovaciei, Robert Fico, a lansat una dintre cele mai controversate declarații din actualul său mandat, sugerând că țara sa ar putea avea de câștigat dacă ar renunța la calitatea de membru al NATO și ar adopta un statut de neutralitate.

Aflat la o conferință de presă transmisă online, Fico a afirmat că într-un context internațional tot mai tensionat, neutralitatea ar putea reprezenta un avantaj strategic pentru Slovacia, notează Reuters.

"Dacă mă întrebați pe mine, vă spun că, în aceste vremuri absurde de cursă a înarmării, când companiile din industria de armament își freacă mâinile…, neutralitatea ar aduce Slovaciei un mare beneficiu", a declarat Robert Fico, fără a avansa, însă, un plan concret privind o eventuală ieșire din NATO, transmite Adevărul.ro.

Premierul slovac a subliniat că decizia nu se află exclusiv în mâinile sale, amintind că un astfel de demers ar presupune aprobarea parlamentului și parcurgerea unui proces politic complex. Cu toate acestea, a formulat întrebarea explicită: "S-ar potrivi neutralitatea Slovaciei? Pun această întrebare foarte oficial și clar".

Premierul slovac consideră că apartenenţa Slovaciei la NATO nu aduce ţării sale niciun beneficiu.

"Despre ce război vorbim? Cu cine ne vom lupta?", a întrebat el retoric, într-un briefing susținut la Ministerul Economiei.

Dacă Slovacia ar ieși din NATO, ar deveni prima țară care părăsește această organizație de la înființarea sa, în 1949.

Afirmațiile lui Robert Fico vin într-un moment tensionat în politica internă slovacă, cu doar câteva zile înaintea unei reuniuni între liderii partidelor politice și președintele Peter Pellegrini, un aliat apropiat al premierului. Întâlnirea are ca scop pregătirea participării Slovaciei la summitul NATO din 24-25 iunie, unde principala temă de discuţie va fi majorarea cheltuielilor militare ale statelor membre.

Conform propunerilor aflate pe masa discuțiilor, NATO ar putea cere ca țările membre să aloce până la 5% din PIB pentru apărare, din care 3,5% pentru cheltuieli strict militare și 1,5% pentru infrastructură și alte componente de securitate.

În acest context, Robert Fico a declarat că orice creștere a cheltuielilor pentru apărare ar trebui să fie treptată și să vizeze utilizări duale, militare și civile, și că Slovacia ar putea atinge capabilitățile militare cerute cu costuri mai mici.

În aceeași notă, premierul slovac a pus la îndoială rațiunea strategiei NATO de consolidare militară în regiune, strategie formulată ca răspuns la agresiunea Rusiei asupra Ucrainei.

Poziția guvernului său, cu orientare naționalist-populistă, a devenit tot mai evidentă încă din octombrie 2023, când noul executiv a oprit sprijinul militar acordat Kievului și s-a declarat împotriva aderării Ucrainei la NATO.

Astfel, Slovacia sub conducerea lui Robert Fico se îndepărtează de pozițiile comune ale alianței și adoptă un discurs tot mai izolaționist, care ar putea deschide o discuție sensibilă despre coeziunea internă a NATO într-o perioadă marcată de război și tensiuni geopolitice.

Abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM pentru a te informa rapid şi calitativ