Adevărul despre datoria care te sărăcește sau te îmbogățește

Necunoașterea de către cetățeni a esenței unor parametri economici este speculată din plin de politicieni. Fiecare tabără folosește aceleași date, însă explicate cu jumătăți de adevăr, încât reușește să-și promoveze propriul discurs, de obicei, diametral opus.

În aceste condiții, alegătorul de rând privește neputincios la cifrele oficiale și la autorii alegațiilor și rămâne și mai nedumerit: cum e posibil ca opoziția să spună că țara se înglodează în datorii, iar guvernarea să spună că asta e un fals, și ambele să aibă dreptate?

În ultimii cinci ani, datoria de stat a Republicii Moldova s-a dublat (GRAFIC 1) - de la 52 de miliarde de lei, în 1 ianuarie 2020, până la 104 miliarde de lei, în 1 ianuarie 2024.

grafica 1

Acesta este un adevăr pe care pedalează opoziția, care folosește în context sintagma „înglodare în datorii”. De cealaltă parte, guvernarea atenționează că, raportată la volumul economiei naționale, datoria de stat reprezintă doar o treime, ceea ce nu este mult, comparativ cu situația altor state. Și această constatare este absolut adevărată. Mai mult, o datorie mare a țării nu neapărat înseamnă că economia se confruntă cu probleme (GRAFIC 2).

grafica 2

Asta se vede ușor din datele Fondului Monetar Internațional pentru anul 2023, potrivit cărora cea mai mare datorie din lume, raportată la volumul economiei naționale sau la produsul intern brut, o are Japonia, una dintre cele mai dezvoltate țări de pe glob (GRAFIC 2).

Deși japonezii datorează de două ori mai mult decât produc, ei nu-și fac griji pentru asta și o duc mai bine decât 99 la sută din populația lumii. Așadar, să înțelegem din asta că, pentru a trăi la fel de bine ca japonezii, ar trebui să ne îndatorăm cât mai mult? Bineînțeles că nu. Mărimea datoriei de stat contează exact în măsura în care economia este capabilă de creștere. Cu alte cuvinte, dacă produci, ca japonezii (mașini, electronice etc.),mărfuri de înaltă valoare și calitate, solicitate în toată lumea, poți să-ți permiți să te împrumuți cu mult curaj, deoarece ai siguranța că vei putea returna creditele fără mari probleme. De asemenea, o economie robustă le inspiră încredere și creditorilor, care sunt gata să-ți ofere împrumuturi la dobânzi cât mai mici. Așa funcționează economia. La acest capitol, Republica Moldova stă prost de tot.

De la faptul că datoria de stat a țării noastre era, la începutul acestui an, de 38 la sută din PIB, nu ni se face nici mai cald, nici mai rece. În schimb, faptul că am început să plătim considerabil mai mult pentru a ne onora plățile scadente (GRAFIC 3),iar veniturile pe care le generează economia și, respectiv, le colectează statul, au crescut modest, ar trebui să ne îngrijoreze de-a binelea. Cu o astfel de tendință, riscăm să ne trezim, peste câțiva ani, cu o datorie tot mai mare și cu venituri tot mai mici, adică să devenim și mai săraci, și mai datori.

Ca să înțelegem mai bine acest risc, vom lua drept reper alegoria gospodinelor. Să zicem că, într-o familie, mama este guvernarea, iar tatăl – opoziția. Copiii și ceilalți membri ar reprezenta alegătorii. Iată că, într-o zi, două gospodine s-au dus la cămătar, ca să le împrumute 1.000 de lei. Soții (opoziția) celor două femei au protestat și au strigat că „mama vrea să ne îndatoreze, să ne facă sclavi!”, spre înspăimântarea copiilor. Cele două gospodine au cumpărat cartofi de 1.000 de lei, cu promisiunea de a returna banii într-un an. Una a sădit o parte din cartofi, iar cealaltă parte a folosit-o pentru hrană. A doua gospodină a folosit cartofii exclusiv pentru hrană. În toamnă, gospodina înțeleaptă a terminat cartofii cumpărați cu banii din împrumut, așa că a mers în grădină și a săpat propria producție. După ce a vândut la piață suficient ca să returneze cei 1.000 de lei cu dobândă, iau rămas și cartofi. A doua gospodină s-a trezit cu datorie, cu familia flămândă și cu debaraua goală. Data viitoare, când vor apela din nou la cămătar, nu vor mai primi banii în aceleași condiții și nici soții nu le vor întâmpina la fel.

Care dintre cele două gospodine seamănă mai mult cu guvernarea noastră decide fiecare în funcție de simpatie și pricepere. Una este clar, nimic important, ce ar putea asigura o creștere a veniturilor la bugetul de stat în următorii ani, nu a fost înființat în Republica Moldova din 2020, cu banii veniți de peste hotare, așa că nici mari creșteri de venit nu avem de unde să așteptăm. Degrabă va veni însă cămătarul și va trebui să plătim pentru cartofii pe care îi mâncăm astăzi relaxat.