Cine este Mohammad Mokhber, viitorul preşedinte al Iranului

Mohammad Mokhber, în vârstă de 68 de ani, primul vicepreședinte al Iranului, ar urma să devină, potrivit Constituției iraniene, președinte interimar, după ce a fost confirmată moartea preşedintelui Ebrahim Raisi într-un accident de elicopter, relatează Reuters. Potrivit sursei, în calitate de președinte interimar, Mokhber face parte dintr-un consiliu format din trei persoane, împreună cu președintele parlamentului și șeful sistemului judiciar, care va organiza noi alegeri prezidențiale în termen de 50 de zile de la moartea președintelui, transmite radiomoldova.md

Cine este Mohammad Mokhber, viitorul președintele interimar al Iranului?

Născut la 1 septembrie 1955, Mokhber, la fel ca Raisi, este considerat un apropiat al liderului suprem Ali Khamenei, care are ultimul cuvânt în toate chestiunile de stat. Mokhber a devenit prim-vicepreședinte în 2021, când Raisi a fost ales președinte.

Mokhber a făcut parte dintr-o echipă de oficiali iranieni care a vizitat Moscova în octombrie și a fost de acord să furnizeze rachete sol-sol și mai multe drone armatei ruse. Din echipă mai făceau parte doi oficiali de rang înalt din cadrul Gărzilor Revoluționare ale Iranului și un oficial din cadrul Consiliului Suprem de Securitate Națională.

Mokhber fusese anterior șeful Setad, un fond de investiții legat de liderul suprem. În 2010, Uniunea Europeană l-a inclus pe Mokhber pe o listă de persoane și entități pe care le sancționa pentru presupusa implicare în „activități nucleare sau legate de rachete balistice”.

Doi ani mai târziu, aceasta l-a scos de pe listă. În 2013, Departamentul Trezoreriei SUA a adăugat Setad și 37 de companii pe care le supraveghea pe o listă de entități sancționate.

Setad, al cărui nume complet este Setad Ejraiye Farmane Hazrate Emam, sau Sediul pentru executarea ordinului imamului, a fost înființat în baza unui ordin emis de fondatorul Republicii Islamice, predecesorul lui Khamenei, ayatollahul Ruhollah Khomeini.

Acesta a ordonat consilierilor să vândă și să administreze proprietățile presupuse a fi abandonate în anii haotici de după Revoluția Islamică din 1979 și să direcționeze cea mai mare parte a încasărilor către organizații caritabile.

Ce se întâmplă în Iran când un președinte moare în timpul mandatului?

Reuters a făcut o scurtă prezentare a ceea ce prevede Constituția iraniană în cazul în care un președinte este incapacitat sau moare în timpul mandatului:

În cazul în care un președinte moare în timpul mandatului, articolul 131 din Constituția Republicii Islamice spune că primul vicepreședinte - care este Mohammad Mokhber - preia conducerea, cu confirmarea liderului suprem, care are ultimul cuvânt în toate problemele de stat din Iran.

Un consiliu format din primul vicepreședinte, președintele parlamentului și șeful sistemului judiciar trebuie să organizeze alegeri pentru un nou președinte în termen de maximum 50 de zile.

Cine a fost președintele iranian Ebrahim Raisi, mort într-un accident de elicopter?

Președintele iranian Ebrahim Raisi, care a murit la vârsta de 63 de ani într-un accident de elicopter, a urcat în teocrația iraniană de la procuror ultraconservator la președinte intransigent, supervizând o reprimare a protestelor de acasă și făcând presiuni puternice în discuțiile nucleare cu puterile mondiale, în timp ce își netezea drumul pentru a deveni următorul lider suprem al țării, relatează Reuters.

Raisi a murit atunci când elicopterul care îl transporta înapoi dintr-o vizită efectuată la granița cu Azerbaidjanul s-a prăbușit pe un teren muntos. Toate persoanele aflate la bord, inclusiv ministrul de externe Hossein Amirabdollahian, au murit, a declarat un oficial iranian de rang înalt.

Ales președinte într-un vot controlat îndeaproape în 2021, Raisi a adoptat o poziție dură în negocierile nucleare, întrezărind o șansă de a obține o scutire largă de sancțiunile americane în schimbul unor restricții modeste privind tehnologia tot mai avansată a Iranului. Linia dură a Iranului a fost încurajată de retragerea militară haotică a SUA din Afganistanul vecin și de oscilațiile politice de la Washington.

În 2018, președintele american de atunci, Donald Trump, a renunțat la acordul pe care Teheranul îl încheiase cu cele șase puteri mondiale și a restabilit sancțiunile americane dure împotriva Iranului, determinând Teheranul să încalce progresiv limitele acordului în domeniul nuclear. Discuțiile indirecte între Teheran și administrația președintelui american Joe Biden pentru a relansa acordul au intrat în impas.

În calitate de tânăr procuror la Teheran, Raisi a făcut parte dintr-un grup care a supervizat execuția a sute de deținuți politici în capitală în 1988, în timp ce războiul de opt ani dintre Iran și Irak se apropia de sfârșit, spun grupurile pentru drepturile omului. Inchiziții cunoscute sub numele de "comitete ale morții" au fost înființate în tot Iranul, formate din judecători religioși, procurori și funcționari ai Ministerului Informațiilor, pentru a decide soarta a mii de deținuți în procese arbitrare care durau doar câteva minute, potrivit unui raport realizat de Amnesty International. Deși numărul persoanelor ucise în Iran nu a fost niciodată confirmat, Amnesty a declarat că estimările minime îl ridică la 5.000.

Întrebat despre acuzațiile că ar fi jucat un rol în condamnările la moarte, Raisi a declarat reporterilor în 2021: "Dacă un judecător, un procuror, a apărat securitatea poporului, ar trebui să fie lăudat ... Sunt mândru că am apărat drepturile omului în fiecare poziție pe care am deținut-o până acum".

El a urcat în rândurile clerului musulman șiit din Iran și a fost numit de Khamenei în funcția - foarte importantă - de șef al sistemului judiciar în 2019. La scurt timp după aceea, a fost ales și vicepreședinte al Adunării Experților, organismul clerical format din 88 de membri, responsabil pentru alegerea următorului lider suprem.

Raisi a împărtășit cu Khamenei o suspiciune profundă față de Occident. Populist anti-corupție, el a susținut campania de autosuficiență a lui Khamenei în economie și strategia sa de susținere a interpușilor din Orientul Mijlociu.

Când un atac cu rachete a ucis ofițeri superiori ai Gardienilor Revoluției iraniene în Ambasada Iranului din Damasc, luna trecută, Iranul a răspuns cu un bombardament aerian direct fără precedent, dar în mare parte nereușit, asupra Israelului. Raisi a declarat că orice represalii israeliene împotriva teritoriului iranian ar putea duce la faptul că nu ar mai rămâne nimic din "regimul sionist".

Raisi a ocupat funcția de adjunct al șefului sistemului judiciar timp de 10 ani, înainte de a fi numit procuror general în 2014. Cinci ani mai târziu, SUA i-au impus sancțiuni pentru încălcarea drepturilor omului, inclusiv pentru execuțiile din anii 1980.

Vizând de mai mult timp președinția, Raisi a pierdut inițial în fața pragmaticului Hassan Rouhani în alegerile din 2017. Eșecul său a fost atribuit pe scară largă unei înregistrări audio din 1988 care a ieșit la suprafață în 2016 și care ar fi evidențiat rolul său în execuțiile din 1988. În înregistrare, fostul ayatollah Hossein Ali Montazeri, pe atunci adjunct al liderului suprem, vorbea despre execuții. Fiul lui Montazeri a fost încarcerat pentru că a făcut publică înregistrarea.

Raisi s-a născut în 1960 într-o familie religioasă din orașul sfânt musulman șiit iranian Mashhad. La vârsta de 5 ani, și-a pierdut tatăl. Cu toate acestea, el i-a urmat pașii pentru a deveni cleric.

Ca tânăr student la un seminar religios din orașul sfânt Qom, Raisi a luat parte la protestele împotriva șahului susținut de Occident în timpul revoluției din 1979. Mai târziu, contactele sale cu liderii religioși din Qom l-au transformat într-o figură de încredere în sistemul judiciar.