
Gudronul este o substanță nocivă care rezultă din procesele de ardere a materiei organice, fiind prezent nu doar în fumul de țigară, ci și în poluarea industrială, gazele de eșapament, fumul de lemn sau cărbune și chiar în alimentele preparate la temperaturi ridicate. Deși adesea invizibil, impactul său asupra sănătății este semnificativ, contribuind la afecțiuni respiratorii, cardiovasculare și chiar oncologice, transmite Locals.md.
Procesul de ardere a oricărei materii organice generează particule fine și compuși chimici toxici, care, odată răciți, se transformă în gudron. În cazul fumatului, arderea tutunului la temperaturi ridicate duce la formarea a peste 6.000 de compuși chimici, dintre care peste 100 sunt considerați cancerigeni. Țigările tradiționale conțin între 6 și 15 mg de gudron, ceea ce înseamnă că un pachet de țigări poate furniza între 120 și 300 mg de gudron. Potrivit mai multor studii, fumatul ar fi cauza a cel puțin 15 tipuri diferite de cancer, inclusiv două dintre cele mai frecvente, cancerul pulmonar și cancerul intestinal. De asemenea, fumatul cauzează și alte boli, cum ar fi cele de inimă sau pulmonare. Însă fumul de țigară nu este singura sursă de gudron la care oamenii sunt expuși zilnic.
O altă sursă comună o reprezintă alimentele preparate la temperaturi ridicate. Carnea prăjită sau friptă pe grătar dezvoltă hidrocarburi aromatice policiclice și amine heterociclice, substanțe care au un potențial cancerigen ridicat. Expunerea la fumul rezultat din arderea combustibililor fosili sau a lemnului în sobe poate fi la fel de nocivă, afectând în special persoanele care trăiesc în medii poluate sau în locuințe cu sisteme de încălzire tradiționale.
În mediul urban, poluarea industrială și emisiile vehiculelor contribuie semnificativ la expunerea populației la particule fine similare gudronului, care pot pătrunde adânc în sistemul respirator. Astfel, gudronul are un efect nociv major asupra plămânilor și sistemului respirator. Prin depunerea particulelor în căile aeriene, se favorizează inflamația și deteriorarea țesuturilor, ceea ce poate duce la boli cronice precum bronșita obstructivă, boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) și cancerul pulmonar. Expunerea prelungită crește, de asemenea, riscul de infecții respiratorii și agravează simptomele astmului.
Efectele asupra sistemului cardiovascular sunt la fel de grave. Gudronul contribuie la îngroșarea arterelor și favorizează formarea plăcilor de aterom, ceea ce crește riscul de infarct miocardic și accident vascular cerebral. Totodată, substanțele toxice din gudron acționează negativ asupra circulației sângelui, afectând oxigenarea corectă a organelor vitale. Un alt efect vizibil este deteriorarea sănătății orale. Gudronul pătează smalțul dentar, favorizează formarea tartrului și afectează gingiile, crescând riscul de parodontoză și chiar de cancer oral.
Cu toate acestea, datorită progresului tehnologic, astăzi avem acces la soluții inovatoare care reduc riscurile pentru sănătate. În cazul fumatului, specialiștii afirmă că cea mai eficientă metodă este renunțarea la acest viciu, iar pentru cei care nu pot renunța complet la consumul de nicotină există alternative mai sigure. Produsele alternative care nu ard și nu produc fum reduc expunerea la gudron, eliminând procesul de ardere. În cazul altor surse de generare a gudronului, putem reduce riscurile prin folosirea mașinilor electrice și a tranziției făbricilor către energie verde. Pe lângă asta, există metode moderne de gătit, cum ar fi aparatele cu aer cald sau grătarele electrice, care contribuie la evitarea formării gudronului și a altor substanțe dăunătoare în alimente.
Toate aceste soluții au un element comun – elimină procesul de ardere și, astfel, reduc semnificativ riscurile pentru sănătate.
Abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM pentru a te informa rapid şi calitativ