"Cel mai util element al acestui proiect este că poate reprezenta un instrument extraordinar de descurajare pentru migranții ilegali destinați să ajungă în Europa", a spus Meloni în iunie, adăugând că "acordul ar putea fi replicat în multe țări și ar putea deveni parte din soluția structurală a UE" pentru criza migrației.
Albania va procesa doar cererile persoanelor provenite din țări considerate sigure de Italia, o listă care a fost recent extinsă de la 15 la 21 de state. Lista actualizată include, printre aletele, Bangladesh, Egipt, Coasta de Fildeș și Tunisia. Anul trecut, peste 56.000 de persoane din aceste țări au ajuns în Italia.
Multe cereri sunt așteptate să fie respinse, pentru că țările din care provin solicitanții sunt considerate sigure, ceea ce limitează posibilitățile de acordare a azilului. Cei ale căror cereri sunt respinse vor fi reținuți înainte de a fi repatriați. Cei ale căror cereri vor fi acceptate, vor fi transferați în Italia.
Asociația "Medici Fără Frontiere" a declarat că acordul "merge un pas mai departe" față de acordurile anterioare dintre țările UE și statele non-membre, cum ar fi Turcia, Libia și Tunisia.
"Scopul nu mai este doar descurajarea plecărilor, ci împiedicarea activă a oamenilor să fugă și a celor salvați pe mare să obțină acces rapid și sigur pe teritoriul european", a declarat organizația într-un comunicat, citat de The Guardian.
Comisarul pentru drepturile omului din Consiliul Europei a declarat că acordul ar putea stabili un precedent periculos. "Punerea responsabilității peste granițe de către unele state încurajează și alte țări să facă același lucru, ceea ce riscă să creeze un efect de domino care ar putea submina sistemul european și global de protecție internațională".
Abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM pentru a te informa rapid şi calitativ
