Președintele Academiei Române, despre desființarea Universității din Cahul: "E un semn rău, înseamnă ruperea unor legături între românii de pe cele două maluri ale Prutului"

Decizia autorităților de la Chișinău de a desființa Universitatea de Stat "Bogdan Petriceicu Haşdeu" din Cahul, prin absorbția acesteia în Universitatea Tehnică a Moldovei, provoacă îngrijorări nu doar în mediul academic local, ci și peste Prut. Președintele Academiei Române, istoricul Ioan-Aurel Pop, avertizează, într-un interviu pentru Libertatea.ro, că dispariția acestei instituții este "un semn rău" și riscă să rupă legături esențiale între românii de pe cele două maluri ale Prutului, notează Ziua.md.

Potrivit lui, argumentul oficial al Ministerului Educației, potrivit căruia universitatea ar fi "mică, cu resurse limitate și infrastructură învechită", este unul strict tehnocratic, însă ignoră rolul strategic, cultural și identitar al unei instituții care a funcționat, timp de decenii, ca punte academică între România și Republica Moldova.

Ioan-Aurel Pop menționează că desființarea universității contrazice principiul autonomiei universitare și ignoră faptul că instituția a apărut dintr-o necesitate reală, nu "dintr-un moft administrativ". Mai mult, el subliniază valoarea simbolică a universității din Cahul, ca liant educațional și cultural într-o zonă sensibilă din punct de vedere geopolitic.

El susține că, pentru Academia Română, dispariția acestei universități nu înseamnă doar o reorganizare instituțională, ci o slăbire a relațiilor academice românești într-un spațiu unde competiția de influență este tot mai dură.

Astfel, Ioan-Aurel Pop avertizează că desființarea Universității din Cahul riscă să transmită un mesaj periculos, și anume că educația universitară în afara Chișinăului este dispensabilă, iar proiectele cu dimensiune românească pot fi sacrificate fără o dezbatere reală. Mai mult, pentru sudul Republicii Moldova, pierderea unei universități înseamnă mai mult decât o reorganizare administrativă, înseamnă depopulare academică, migrație accelerată a tinerilor și slăbirea coeziunii sociale.

Președintele Academiei Române conchide că fiecare instituție de educație desființată „ne împinge în zid”, iar în cazul Cahulului, zidul nu este doar administrativ, ci și unul simbolic, cu implicații pe termen lung pentru relația dintre România și Republica Moldova.

În context, autorii amintesc că autoritățile moldovene recunoșteau recent că Universitatea din Cahul devenise mai atractivă pentru tineri, cu peste 1.000 de studenți, cel mai mare număr din ultimii ani, în același timp, președintele Maia Sandu ar susține soluția propusă de Ministerul Educației, considerând fuziunea drept o cale de eficientizare.

Universitatea din Cahul a fost creată la sfârșitul anilor ’90, ca parte a unui proiect transfrontalier de cooperare academică, fiind gândită inițial ca extensie a Universității "Dunărea de Jos" din Galați. Profesorii români au predat la Cahul, studenții au participat la mobilități academice, iar instituția a devenit un pilon educațional pentru sudul Republicii Moldova, mai notează sursa citată.

Abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM pentru a te informa rapid şi calitativ