
Creştin-ortodocşii sărbătoresc astăzi a doua zi de Paşte, potrivit calendarului ortodox. Tradiţiile şi obiceiurile din cea de-a doua zi de Paşte sunt mai puţin cunoscute faţă cele de Înviere.
În zilele de Paşte existau interdicţii aspre, încă din moşi strămoşi: în prima zi nu era permisă plecarea din sat, nu se mătura prin casă, nu se pregătea mâncare iar masa de Paşte nu se ridica timp de trei zile.
Astăzi, în a doua zi de Paşte, se obişnuieşte ca finii să se ducă în vizită la naşi, cu colaci, pască şi ouă roşii, iar copiii merg la părinţi. Naşii trebuie să îi ospăteze pe fini, tradiţia spunând că aceştia mergeau împreună la hora satului, notează crestinortodox.ro, citat de mediafax.ro.
În cea de-a doua şi în cea de-a treia zi de Paşte avea loc stropitul ritual cu apă, în amintirea readucerii la viaţă a fetei de evreu, care a leşinat la aflarea veştii învierii lui Iisus, prin stropirea ei cu apă de către tinerii care treceau întâmplător prin zonă.
Tradiţia spune că în Lunea Albă, se stropeşte casa cu agheasmă şi se dă de băut la rude, iar femeile dau pomană pasca rămasă de la Paşte.
Tradiţii şi obiceiuri vechi în România
Un vechi obicei, preluat de la germani, se mai păstrează şi astăzi în oraşele şi satele din Bistriţa-Năsăud din România - în a doua zi de Paşte, zi numită şi Lunea Albă, toate femeile sunt stropite cu parfum de bărbaţii care se adună încă de la primele ore ale dimineţii şi pornesc la udat, dar nu înainte de a-şi achiziţiona parfumuri, care de care mai deosebite. Bărbaţii sunt aşteptaţi cu ouă roşii, prăjituri şi băutură, sunt ospătaţi pentru onoarea de a trece pragul şi de a uda doamnele şi domnişoarele din gospodării.
Abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM pentru a te informa rapid şi calitativ