În ajunul Crăciunului, sărbătoarea Nașterii Mântuitorului este marcată de o serie de tradiții și obiceiuri care au rădăcini adânci în cultura creștină. De-a lungul timpului, aceste obiceiuri au fost transmise din generație în generație.
Una dintre cele mai întâlnite tradiții este colindatul. În seara de 24 decembrie, grupuri de colindători, însoțiți de steaua care simbolizează nașterea lui Iisus, merg din casă în casă, cântând colinde care vestesc nașterea Mântuitorului și aduc bunăstare. Colindele sunt, adesea, acompaniate de daruri precum nuci, mere, covrigi și bani, oferite de gazde în semn de ospitalitate și recunoștință.
În ajunul Crăciunului, familia se adună pentru masa de seară, care este una de post, având la bază preparate tradiționale precum sarmale cu varză murată, piftie, plăcinte cu mere. Este un moment al comuniunii familiale, în care se împărtășesc bucuriile și se rememorează momentele importante ale anului.
De asemenea, în ajun de Crăciun oamenii aprind lumânări sau făclii în curte sau în casă, pentru a aduce lumină și căldură în noaptea sfântă. Aceasta este o tradiție ce simbolizează primirea luminii divine în casele creștinilor.
Pregătirea bradului de Crăciun este, de asemenea, o tradiție importantă. În ajun, bradul este adus în casă și împodobit cu globuri, beteală, luminițe și, nu în ultimul rând, cu daruri pentru cei mici, care așteaptă cu nerăbdare dimineața de Crăciun.
Ajunul Crăciunului este, în esență, o noapte a așteptării și a speranței, o perioadă în care tradițiile se împletesc cu dorința de a aduce mai aproape sufletele celor dragi, sub semnul iubirii și al dăruirii. Tradițiile din ajunul Crăciunului reamintesc importanța legăturii cu familia, comunitatea și credința, întru bucuria nașterii Domnului.
Abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM pentru a te informa rapid şi calitativ