Legea Curții Constituționale, modificată de Parlament: Experții trag un semnal de alarmă asupra criteriului de inadmisibilitate

Curtea Constituțională va putea respinge o sesizare fără să o examineze în fond, printr-o decizie motivată care va avea forță juridică deplină. Acest mecanism, numit "inadmisibilitate", deși existent în practica actuală a Curții, fost pe deplin oficializat prin noua lege adoptată recent de Parlament. Autoritățile justifică modificările prin nevoia de a eficientiza activitatea instanței constituționale, însă mai mulți experți atrag atenția că această schimbare poate limita accesul real la justiție constituțională și poate genera efecte juridice majore fără o judecată publică, notează Moldova1.md

"Acum, prin noua lege a Curții Constituționale, acest mecanism al deciziilor de inadmisibilitate a fost legiferat și a fost urcat până la rangul de hotărâre", explică expertul în justiție Alexandru Bot. "Deci, cu alte cuvinte, Curtea, în momentul în care decide să nu examineze o sesizare și se dă cu părerea vis-a-vis de o anumită sesizare, toate constatările din această decizie au aceleași efecte ca și o hotărâre autentică".

Ce este inadmisibilitatea?

Noua lege spune clar că judecătorii de la Curtea Constituțională pot respinge o sesizare înainte de a o analiza pe fond, dacă:

• nu ține de competența Curții;

• este o problemă deja discutată în trecut;

• legea a fost modificată între timp;

• sesizarea nu are legătură cu drepturi fundamentale;

• sau este considerată „vădit neîntemeiată”.

Până aici, pare logic – nimeni nu vrea ca judecătorii să piardă timp cu cereri nejustificate. Însă Alexandru Bot atrage atenția asupra unui detaliu esențial:

"Toate constatările care fac textul motivat al decizii au consecință juridice. Adică nu se rezumă totul numai la faptul că nu avem un temei de a examina. Dimpotrivă se creează precedente care spun că, uite, o anumită situație, o anumită lege trebuie interpretată așa cum a zis Curtea Constituțională"”.

Cu alte cuvinte, chiar dacă o sesizare este respinsă ca inadmisibilă, opinia Curții rămâne valabilă în practică – fără să fi avut loc o dezbatere reală, cu argumente pro și contra, într-o ședință publică.

Pericolul: un refuz inițial poate închide complet ușa

Expertul dă exemplul infracțiunii de depășire a atribuțiilor de serviciu, prevăzută de art. 328 Codul penal care a fost atacată de mai multe ori între 2016 și 2017. Timp de 8 sesizări, Curtea a spus că totul e în regulă. Abia la a noua a decis că prevederea e neconstituțională. "Cum de 8 ori să spui că totul este normal și din a noua încercare, într-adevăr recunoști că sunt probleme la capitolul reglementării unei infracțiuni?".

Până acum, astfel de sesizări puteau fi reluate, chiar dacă inițial erau respinse. Noua lege, însă, închide complet această posibilitate. Dacă ai primit o dată decizie de inadmisibilitate, nu mai poți reveni cu aceeași problemă, explică Bot. "Conform modificărilor de ieri, deja gata, odată ce este o decizie de inadmisibilitate, n-ai nicio șansă să mai ajungi în fața Curții Constituționale să spui că există o problemă de neconstituționalitate".

Guvernul explică modificările la legea Curții Constituționale prin necesitatea de a unifica și clarifica regulile după care funcționează instanța. Actualele legi erau, potrivit autorilor, "redundante și confuze".

Introducerea criteriului de inadmisibilitate este justificată ca un instrument pentru eficientizarea activității Curții și pentru a respinge rapid sesizările care nu sunt bine întemeiate sau nu țin de competența sa.

Abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM pentru a te informa rapid şi calitativ