Apa potabilă din fântânile Moldovei este în mare parte neconformă, iar rețelele hidrografice sunt afectate de secetă și poluare

Apa potabilă din fântânile Republicii Moldova este în mare parte neconformă, rețelele hidrografice suferă din cauza secetei prelungite, iar Nistrul, principala arteră acvatică a țării, este afectat de poluare și scăderea drastică a debitului. Constatările alarmante aparțin experților în sănătate publică și ecologie, care solicită autorităților să regândească politicile de mediu, scrie Moldova1.

Pe teritoriul Republica Moldova sunt aproximativ 47.000 de fântâni de mină, însă apa acestora este, în foarte multe cazuri, nesigură pentru consum. Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP),peste jumătate din probele analizate în ultimii ani au fost neconforme din punct de vedere microbiologic și chimic.

"În primul rând, nu se respectă perimetrul de regim sever pentru aceste tipuri de surse, care trebuie să fie în jur de 50 de metri. (...) În jurul acestui perimetru nu trebuie să fie amplasat niciun tip de obiectiv poluant de mediu, nu trebuie să fie amplasate depozite, latrine, gunoiști, veceuri, grajduri. Uneori, contaminarea apei din fântâni este cauzată și de faptul că, acum zece ani, erau utilizate pe larg îngrășămintele", a declarat Liliana Carp, reprezentantă ANSP, la emisiunea "Zi de zi" de la Radio Moldova.

Cea mai poluată apă este în raioanele Leova, Ocnița, Soroca, Drochia, Cimișlia și Comrat. Specialiștii recomandă curățarea și dezinfectarea fântânilor de două ori pe an, respectarea normelor sanitare în jurul acestora și verificarea periodică a calității apei de către autoritățile locale.

În același timp, starea rețelei hidrografice din țară este, pe alocuri, alarmantă. Președintele Asociației "Eco-Tiras", Ilia Trombițchi, atenționează că multe râuri din țară au secat, iar rezervele de apă din sol sunt reduse drastic. Printre cauzele principale se numără lipsa împăduririi și scăderea debitului râurilor mari.

"Scurgerea apei de la rezervorul Dnestrovsc, în Ucraina, este foarte mică, 100 de metri cubi pe secundă. Trebuie să fie revizuită utilizarea teritoriului în favoarea împăduririi. Asta e unica metodă de a îmbunătăți situația hidrologică", a subliniat Trombițchi, adăugând că și cetățenii pot contribui la economisirea apei și la acțiuni de înverzire la nivel local.

Președintele Asociației "Eco-Tiras" a mai spus că cea mai importantă arteră acvatică a țării, fluviul Nistru, care alimentează cu apă potabilă cetățenii și din Ucraina, "este împovărată de probleme".

"Fluviul se află sub presiunea constantă și combinată a poluării agricole, urbane și industriale, amplificată de schimbările climatice. Din aceste motive, ecosistemul are de suferit", a spus el.

Potrivit doctorului habilitat în științe biologice, Elena Zubcova, poluarea agricolă, urbană și industrială, dar și impactul hidrocentralelor și schimbările climatice pun în pericol Nistrul.

"În ultimii 20 de ani, (...) se schimbă funcționalitatea fluviului ca atare. Noi, în ultimii doi ani, obținem nu mai mult de 100 de metri cubi pe secundă. (...) În Nistru a apărut și mâl sur, negru, un simptom al faptului că mâlurile nisipoase se înlocuiesc cu mâluri formate în ecosistem din apele reziduale", avertizează Zubcov.

Ea subliniază că Nistrul este un organism viu, nu doar o resursă de apă, și că gestionarea durabilă a acestuia este esențială nu doar pentru R. Moldova, ci și pentru Ucraina.

În prezent, 90% din populația urbană este aprovizionează cu apă din rețele publice, însă peste 30% dintre gospodăriile din mediul rural depind în continuare de fântâni, ceea ce amplifică riscurile pentru sănătate, în lipsa unor surse sigure.

Experții subliniază că, dincolo de politicile la nivel național, fiecare dintre noi are un rol esențial în menținerea unui mediu sănătos — prin utilizarea rațională a apei și a altor resurse naturale.

Abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM pentru a te informa rapid şi calitativ