Estonia sapă un șanț antitanc de-a lungul frontierei cu Rusia și construiește 600 de buncăre

Estonia va săpa aproape 40 de kilometri de şanţuri antitanc de-a lungul frontierei sale sud-estice, pe care o împarte cu Rusia, în următorii doi ani.

Este vorba despre un proiect de fortificare a graniţelor şi de consolidare a apărării statelor baltice. Operaţiunile au început deja, scrie Le Figaro.

„Avem deja un obstacol natural important în nord-estul Estoniei, râul Narva, şi în est, lacul Peipus. În sud-est, pentru a opri inamicul, planul prevede construirea a 40 de kilometri de şanţuri antitanc. Adică pe toată lungimea frontierei, acolo unde este necesar”, a declarat Ainar Afanasjev, locotenent-colonel în cadrul Statului Major General al Forţelor de Apărare Estoniene.

Aceste instalaţii ar trebui să fie gata „până la sfârşitul anului 2027”.

„Ar trebui să dispunem, de asemenea, de 600 de buncăre, deja săpate în sol sau cel puţin instalate în apropierea locaţiilor lor iniţiale”, a continuat el.

În sud-estul ţării, lângă satul Vinski, situat de-a lungul frontierei cu Rusia, la jumătatea distanţei dintre Letonia şi lacul Pskovskoe, proiectul este deja vizibil. Un şanţ antitanc de jumătate de kilometru lungime a fost săpat recent în faţa gardului de delimitare care separă Estonia de Rusia.

Potrivit sursei, şanţurile vor fi săpate de acum înainte în interior faţă de acest gard, unde sunt deja instalaţi dinţi de dragon şi sârmă ghimpată.

„Anul acesta, se preconizează construirea a două baze fortificate: una în nord-estul Estoniei, cealaltă în sud-estul Estoniei, cuprinzând până la 14 buncăre”, a declarat Armin Siilivask, şef de proiect în cadrul departamentului de achiziţii al Centrului de Investiţii pentru Apărare.

Zona de apărare prevăzută la frontiera de est se va întinde pe aproximativ 100 de kilometri lungime şi 40 de kilometri adâncime, pornind de la frontiera terestră.

Majoritatea acestor lucrări se concentrează în zone unde frontiera ruso-estonă traversează terenuri puternic împădurite, necesitând astfel o supraveghere sporită (cea mai mare parte a frontierei estice a Estoniei se întinde de-a lungul cursurilor de apă).

Aceste noi instalaţii trebuie să servească la întârzierea avansului forţelor inamice şi la câştigarea de timp în cazul unei incursiuni ruseşti.

Deşi Ministerul Apărării din Estonia a subliniat absenţa unei ameninţări militare imediate, acesta a insistat asupra importanţei pregătirii, justificând astfel efortul de fortificare a frontierei sale.

În luna mai a acestui an, Lituania a anunţat, la rândul său, că va aloca 1,1 miliarde de euro pentru consolidarea frontierei sale cu Rusia şi Belarus, în special cu mine antitanc.

Abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM pentru a te informa rapid şi calitativ