Mii de cetățeni moldoveni rămân fără buletinele româneşti la frontieră din cauza domiciliilor fictive

Doar în acest an, autoritățile române au dispus 70.860 de anulări de domiciliu, ajungând la un total de 143.831 de situații până la jumătatea lunii noiembrie. Când un domiciliu este anulat, sistemul informatic generează o alertă administrativă, iar polițiștii de frontieră sunt obligați să rețină actul de identitate, notează Ziarulevenimentul.ro.

În perioada 2024–2025, peste 2.000 de cărți de identitate românești au fost reținute la frontieră, fie din cauza alertelor, fie pentru că documentele erau raportate ca pierdute sau furate. Pentru cetățenii moldoveni cu dublă cetățenie, efectul este direct: odată anulat domiciliul fictiv, buletinul devine nevalid și este reținut la primul control de frontieră.

Fenomenul domiciliilor fictive, un subiect ignorat ani la rând de autoritățile române, revine în prim-plan odată cu semnalele venite din Republica Moldova. Presa din Moldova a relatat că din ce în ce mai mulți cetățeni moldoveni cu dublă cetățenie – română și moldovenească – au rămas fără cartea de identitate românească, după ce polițiștii de frontieră le-au reținut documentele pe motiv că adresele înscrise în acestea erau fictive. Mai mult, autoritățile române ar fi introdus alerte oficiale pe aceste acte, la nivelul sistemelor informatice naționale și europene.

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) explică că fenomenul este legat de o vulnerabilitate legislativă care a persistat până în 2023. Până atunci, mii de persoane – români sau străini cu cetățenie română – și-au putut stabili domiciliul la aceeași adresă, fără a locui efectiv acolo. În lipsa unor instrumente legale de control, declarațiile pe propria răspundere ale solicitanților erau acceptate de funcționari.

Această situație a dus la apariția unor anomalie absurde, precum zeci sau sute de persoane înregistrate la aceeași adresă, inclusiv cetățeni aflați în străinătate. Fenomenul a fost deosebit de pronunțat în județele de frontieră, precum Suceava și Botoșani, unde anchetele recente au scos la iveală rețele care facilitau obținerea de acte românești pentru cetățeni din Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă.

În iunie 2023 a intrat în vigoare o modificare legislativă care limitează la maximum 10 numărul de persoane ce pot avea domiciliul la aceeași adresă (cu excepția familiei extinse). De atunci, funcționarii de evidența persoanelor au început verificările, iar datele neregulamentare sunt anulate în Registrul Național de Evidență a Persoanelor.

Procedura include verificări în teren de către poliție, invitații la serviciul public comunitar de evidență a persoanelor și confirmarea faptului că solicitantul nu locuiește la adresa declarată. În cazul constatării neregulilor, domiciliul este anulat, iar sistemul generează automat alerte în Sistemul Informatic Național de Semnalări (SINS) și în Sistemul de Informații Schengen (SIS).

MAI subliniază că fenomenul este și legat de activități infracționale. În ultimii doi ani, polițiștii și procurorii au desfășurat aproape 300 de percheziții vizând rețele care facilitau obținerea ilegală de acte românești. Anchetele au dus la ridicarea a peste 8.700 de documente neconforme, obținute prin certificate de cetățenie falsificate sau pe baza domiciliilor fictive.

Pentru România, operațiunea reprezintă cea mai amplă curățare administrativă a bazelor de date din ultimul deceniu. Pentru mii de cetățeni, efectele sunt vizibile imediat: acte anulate, buletine reținute și imposibilitatea de a utiliza documentele pentru liberă circulație sau alte servicii.

Ministerul Afacerilor Interne transmite că verificările vor continua, procesul fiind esențial pentru credibilitatea sistemelor de identitate ale statului român. Cetățenii care și-au stabilit corect domiciliul nu vor fi afectați, însă alerta rămâne activă pentru restul persoanelor implicate.

Abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM pentru a te informa rapid şi calitativ