Nesterovschi, Lozovan și Furtună au fost incluși pe lista sancțiunilor UE

Șapte persoane și trei entități au fost incluse pe lista sancțiunilor aplicate de Uniunea Europeană. Printre acestea, se numără deputații Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan, liderul partidului "Moldova Mare", Victoria Furtună și Blocul "Victorie". Sancțiunile presupun înghețări de averi și interdicție de intrare pe teritoriul UE, informează Agora cu referire la Radio Free Europe.

La 15 iulie, miniștrii de externe ai UE au aprobat un acord privind impunerea de sancțiuni persoanelor și entităților pe care blocul comunitar le consideră vinovate de "acțiuni de destabilizare" în R. Moldova.

Persoanele sancționate

Deputații condamnați penal Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan se regăsesc pe lista de sancțiuni a UE. Ambii sunt membri ai partidului "Renaștere", care este perceput ca fiind un alt succesor al partidului "Șor". Cei doi au fost condamnați la începutul acestui an la 12 și, respectiv, șase ani de închisoare pentru finanțarea ilegală a partidelor politice.

De asemenea, lidera partidului "Moldova Mare", Victoria Furtună, este o altă persoană care ar fi beneficiat de patronajul lui Ilan Șor. 

Liderul partidului politic Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei, Alexandru Beșchieru, este unul dintre succesorii partidului "Șor" și se află acum sub umbrela blocului politic "Victorie".

Lidera Partidului "Renaștere", Natalia Parasca, este, de asemenea, inclusă în documentul UE, blocul subliniind că ea este membră a consiliului de administrație al entității "Evrazia", deja sancționată. Potrivit dosarelor, compania este "implicată activ în schemele de finanțare ilegală" a lui Șor. 

În plus, liderul Partidului "Victorie", Vadim Grozavu și liderul Partidului "Șansă", Alexei Lungu, au fost incluși pe lista neagră.

Entitățile sancționate

Textul oficial al sancțiunii menționează că Blocul politic "Victorie" este implicat în răspândirea de informații false și în scheme de cumpărare de voturi atât în timpul referendumului de anul trecut, cât și în timpul alegerilor prezidențiale care au adus-o în funcție pe președinta pro-UE Maia Sandu.

Compania lui Shor, A7, este de asemenea listată. Descrisă de Bruxelles drept o firmă "înființată de Ilan Șor, împreună cu mai multe companii financiare din Moscova, în parteneriat cu entități de stat rusești", aceasta este acuzată că ar fi fost instrumentul folosit de acesta pentru a cumpăra voturi.

De asemenea, compania A7 a fost acuzată că ar fi contribuit la facilitarea transferurilor financiare transfrontaliere pentru clienții ruși, în ciuda sancțiunilor occidentale.

A treia entitate de pe listă este "Centrul Cultural Educațional din Moldova" care, potrivit UE, ar fi distribuit vouchere gratuite alegătorilor transportați la o secție de votare din Moscova, promovând în același timp programul de propagandă "Cardul cetățeanului Republicii Moldova în Federația Rusă".

Aceasta a fost, potrivit blocului, o altă activitate în spatele căreia s-ar fi aflat Șor și asociații săi.

Abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM pentru a te informa rapid şi calitativ