Premiul Nobel pentru Medicină a fost câștigat de trei cercetători, pentru studiile privind "toleranța imunitară periferică"

Premiul Nobel pentru fiziologie sau medicină pentru anul 2025 a fost acordat luni unui trio de oameni de știință pentru descoperirile lor "privind toleranța imunitară periferică". Mary E. Brunkow, Fred Ramsdell și Shimon Sakaguchi vor împărți premiul pentru lucrările lor privind prevenirea efectelor negative ale acțiunii sistemului imunitar asupra organismului, a anunțat Adunarea Nobel de la Institutul Karolinska din Stockholm, Suedia.

"Descoperirile laureaţilor au dat naştere domeniului toleranţei periferice, stimulând dezvoltarea tratamentelor medicale pentru cancer şi boli autoimune. Acest lucru poate duce, de asemenea, la transplanturi mai reuşite. Mai multe dintre aceste tratamente sunt în prezent în fază de studii clinice", potrivit Comitetului Nobel.

Primul Premiu Nobel pentru Fiziologie sau Medicină a fost acordat în 1901 medicului german Emil Adolf von Behring (1854-1917),pentru cercetările sale asupra seroterapiei și descoperirea serului antidifteric, care a deschis noi direcții în știința medicală și a salvat nenumărate vieți. De atunci, au fost acordate 115 premii Nobel pentru Fiziologie sau Medicină, celor 229 de laureați dintre care 13 sunt femei, scrie Digi24.

Cel mai tânăr laureat al acestui premiu, Frederick G. Banting, avea 31 de ani la data de 25 octombrie 1923, când a primit Premiul Nobel împreună cu John James Rickard Macleod, pentru descoperirea insulinei. Cel mai vârstnic câștigător a fost Francis Peyton Rous, în vârstă de 87 de ani, în 1966, pentru descoperiri privind tumorile induse de viruși.

De-a lungul timpului, printre laureații Premiul Nobel pentru Fiziologie și Medicină se numără cercetători celebri precum Ivan Pavlov (1904, fiziologia digestiei și reflexele condiționate),Robert Koch (1905, cercetări privind tuberculoza),Karl Landsteiner (1930, descoperirea grupelor de sânge umane),Alexander Fleming, Ernst Boris Chain și Howard Walter Florey (1945, descoperirea penicilinei),Selman Waksman (1952, descoperirea streptomicinei),Albert Claude, Christian de Duve și George Emil Palade (1974, organizarea structurală și funcțională a celulei).

În secolul XXI, laureați remarcabili au inclus Robin Warren și Barry Marshal (2005, ulcerele de stomac și cauzele bacteriene),Andrew Fire și Craig Mello (2006, controlul fluxului informației genetice),Mario Capecchi, Olivier Smithies și Martin Evans (2007, cercetări privind celulele stem),Françoise Barré-Sinoussi și Luc Montagnier (2008, descoperirea HIV),Elizabeth Blackburn, Carol Greider și Jack Szostak (2009, enzima telomerază),Shinya Yamanaka și John Gurdon (2012, reprogramarea celulelor mature),Yoshinori Ohsumi (2016, autofagia),Harvey Alter, Michael Houghton și Charles Rice (2020, virusul hepatitei C),David Julius și Ardem Patapoutian (2021, receptorii de temperatură și atingere),Svante Pääbo (2022, genomul hominizilor dispăruți) și Katalin Kariko și Drew Weissman (2023, vaccinurile cu ARN mesager).

În 2024, Premiul Nobel pentru Fiziologie și Medicină a fost câștigat de cercetătorii americani Victor Ambros și Gary Ruvkun pentru descoperirea microARN-ului și rolul său în reglarea genelor post-transcripționale, o descoperire care a oferit fundamentul înțelegerii mecanismelor de control ale activității genetice.

Abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM pentru a te informa rapid şi calitativ