România: Curtea Constituţională secretizează averile funcționarilor și demnitarilor și ale rudelor lor. Decizia adoptată joi de magistrați

Declarațiile de avere și interese nu vor mai fi publicate și nu vor mai cuprinde detalii despre averile soților și copiilor, după ce Curtea Constituțională a României (CCR) a decis că două articole din Legea care reglementează acest aspect sunt neconstituționale, transmite Digi24.

Decizia adoptată în ceea ce privește ascunderea averilor soților și copiilor a fost luată în unanimitate de CCR, în timp ce decizia legată de interzicerea publicării acestor declarații a fost adoptată cu majoritate de voturi.  În ceea ce privește bunurile soților, CCR susține că a luat această decizie pentru că "o declarație de avere nu poate fi făcută decât în nume propriu".

"Fiind o declarație pe proprie răspundere angajează răspunderea penală a declarantului, motriv pentru care nu poate fi făcută decât în nume propriu, o persoană neputând fi ținută răspunzătoare din punct de vedere penal pentru fapta/declarațiile altei persoane", se arată în comunicatul CCR.  În ceea ce privește publicarea declarațiilor de avere, CCR susține că se "încalcă dreptul la protecția vieții private".

"Curtea a apreciat că este suficientă depunerea declarațiilor la organul competent să le verifice (ANI) pentru a realiza scopul legii, iar publicarea acestora (...) nu este necesară și proporțională atingerii finalității propuse", mai arată CCR. 

Ce efecte ar putea produce

Această decizie, care se aplică pentru viitor, va bloca publicarea declarațiilor de avere și interese (necesare pentru a verifica sursele de venit/averile persoanelor din funcții publice). Un articol construit în baza acestor declarații poate fi citit aici. 

În declarațiile de avere și interese, pe care, în prezent, oricine le poate consulta, găsim detalii despre averea persoanelor din funcții publice: terenuri, clădiri, mașini deținute, venituri încasate în ultimul an, împrumuturi acordate sau firmele în cadrul cărora sunt acționari. Aceste date nu vor mai fi publicate în viitor.  În același timp, un politician, de exemplu, își poate trece averea pe numele soției, iar inspectorii ANI, care vor consulta declarația depusă de acesta, nu vor putea constata că acesta deține 20 de terenuri deși obține un venit de câteva mii de lei pe lună (ceea ce poate ridica semne de întrebare cu privire la modul în care acel politician a dobândit 20 de terenuri). 

Digi24.ro a cerut o reacție oficială și Agenției Naționale de Integritate. O vom publica atunci când va fi transmisă. 

Societatea civilă reacționează dur după decizia CCR: "A omorât lupta anticorupție"

Septimius Pârvu, reprezentant Expert Forum, a subliniat, într-o postare pe Facebook, că CCR "a distrus peste 10 ani de transparență în România". "Practic, CCR, în înțelepciunea sa a decis să omoare un instrument care a ajutat mult lupta anticorupție din ultimii ani. Și, care, apropo a fost una din condițiile aderării la UE", a subliniat reprezentantul Expert Forum, think-thank specializat în integritate, anticoupție și procese electorale, printre altele.

Radu Nicolae, președinte al Asociației pentru Cooperare și Dezvoltare Durabilă, arată că CCR a distrus "singurul instrument de control civic împotriva corupției" și că "a dat liber înbogățirii netransparente și ilicite”. "Decizia CCR reprezintă un regres în materia statului de drept și integrității publice și o desconsiderare a angajamentelor internaționale ale României.

Decizia va avea un impact profund defavorabil României în relație cu Uniunea Europeană și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, unde aspirăm să devenim membri. Decizia întoarce România în anul 2010 și anulează 15 ani de eforturi anticorupție", a scris Radu Nicolae, pe pagina personală de Facebook.

Anterior, 13 organizații din societatea civilă, printre care și Expert Forum, au transmis un comunicat de presă prin care cereau CCR să nu declare articolele menționate drept neconstituționale. "Aceste prevederi legale au făcut deja obiectul controlului de constituționalitate și o eventuală schimbare a jurisprudenței Curții Constituționale ar reprezenta un regres profund în materia integrității publice. Îmbunătățirea standardelor în materia integrității publice este o obligație asumată de către România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR),precum și în cadrul procesului de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD). Solicităm Curții Constituționale a României să aplice principiile constituționale ale statului de drept", subliniau organizațiile care au semnat apelul către CCR.

Abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM pentru a te informa rapid şi calitativ