
În data de 26 aprilie 1986, reactorul 4 al centralei de la Cernobîl a explodat, cauzând unul dintre cele mai mari dezastre nucleare din istorie. În timpul incendiului, în atmosferă au fost eliberate cantități uriașe de radiații sub formă de radioizotopi gazoși, poluând radioactiv zona înconjurătoare și afectând grav sănătatea angajaților centralei, dar și a populației civile. Accidentul nuclear de la centrala atomică din Cernobîl este recunoscut de Organizația Națiunilor Unite ca fiind "cel mai grav dezastru ecologic din istoria omenirii".
Un mesaj de comemorare a transmis şi preşedintele Maia Sandu, care a menţionat că peste 3500 de conaționali au răspuns atunci chemării și au contribuit la limitarea efectelor incendiului radioactiv:
"Mulți dintre ei nu mai sunt printre noi, dar curajul și sacrificiul lor ne obligă să nu uităm. Astăzi, ne înclinăm în fața memoriei celor care au salvat milioane de vieți.
În primele trei luni după accidentul de la Cernobîl, 31 de persoane au murit, iar alte 19 decese din 1987 până în 2004 pot fi atribuite consecințelor directe. 134 de persoane din rândul lichidatorilor au suferit o boală acută de radiații de severitate diferită.
Doze mari de radiații pentru oameni, în principal lucrători de urgență și lichidatori, au provocat sau pot provoca patru mii de decese suplimentare din cauza efectelor pe termen lung ale radiațiilor.
Cea mai mare consecință a fost observată în teritoriile aparținând Belarusului, Rusiei și Ucrainei. Întreaga populație – peste 115 mii de oameni – a fost evacuată din zona de excludere de 30 de kilometri din jurul centralei nucleare.
Au fost mobilizate resurse importante pentru eliminarea consecințelor, peste 600 de mii de persoane au participat la eliminarea consecințelor accidentului, printre care şi moldoveni.
Dincolo de dimensiunea umană a tragediei, dezastrul de la Cernobîl a lăsat urme adânci și asupra mediului înconjurător. Studiile ulterioare au evidențiat impactul devastator al poluării radioactive asupra întregii biosfere: de la animalele domestice la cele sălbatice, de la păsări și pești până la vegetație, arbori, ba chiar până la nivelul microscopic al bacteriilor și virusurilor, toate formele de viață au fost afectate.
După ani de negocieri internaționale, Ucraina a acceptat, la 15 decembrie 2000, închiderea ultimului reactor funcțional de la Cernobîl, reactorul nr. 3, în schimbul unui sprijin financiar internațional în valoare de 2,3 miliarde de dolari. Reactorul nr. 2 fusese oprit încă din 1991, în urma unui incendiu izbucnit în compartimentul turbinelor, iar reactorul nr. 1 fusese închis în 1996, ca urmare a unui memorandum semnat cu Grupul celor Șapte (G7). Astăzi, la 39 de ani de la catastrofa nucleară de la Cernobîl, viaţa îşi urmează cursul normal, iar împrejurimile au fost catalogate drept "zonă de excludere", transmite presa.
Abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM pentru a te informa rapid şi calitativ