
Un nou studiu, lansat săptămâna aceasta, scoate la iveală amploarea violenței psihologice asupra femeilor din Republica Moldova și România. Cercetarea evidențiază formele invizibile ale abuzului și lipsa de reacție instituțională în fața acestuia, transmite Agora.md.
Violența psihologică este cea mai răspândită formă de abuz împotriva femeilor din Republica Moldova, arată datele unui studiu realizat de Asociația pentru Relații Comunitare (România),la care au avut o contribuție importantă organizații din România și Republica Moldova. Potrivit cercetării, 73% dintre femeile din Moldova au fost victime ale unei forme de violență din partea partenerului intim, iar 71% dintre acestea au suferit abuzuri psihologice – mult peste media înregistrată la nivelul Uniunii Europene.
Violența psihologică include insulte, umilire, control asupra vieții personale, izolarea de familie și prieteni, precum și amenințări sau manipularea prin intermediul copiilor. Experiențele supraviețuitoarelor din Moldova, documentate în cadrul studiului, arată că aceste forme de violență sunt adesea ignorate de autorități și tratate ca simple conflicte familiale.
Datele oficiale reflectă și ele o lipsă de recunoaștere instituțională: în 2022, doar 126 de cazuri de violență psihologică au fost documentate de autoritățile moldovene. În realitate, fenomenul este mult mai extins, dar greu de probat juridic. În lipsa unei incriminări clare a violenței psihologice, femeile rămân deseori fără sprijin, iar instituțiile nu sunt pregătite să intervină eficient.
În România, violența psihologică nu este definită distinct în Codul Penal, ci este inclusă în noțiunea generală de „violență domestică”. Acest cadru legal incomplet contribuie la subraportarea cazurilor și la lipsa de acțiune din partea poliției și a sistemului de justiție.
Printre cele mai afectate grupuri se numără femeile din medii rurale, cele cu dizabilități, mamele singure și femeile rome. În ambele țări, accesul la sprijin psihologic, adăpost sau consiliere juridică este adesea blocat de lipsa resurselor și a infrastructurii necesare.
Autoarele studiului atrag atenția că violența psihologică precede deseori alte forme mai vizibile de abuz, inclusiv violența fizică și sexuală, și cer recunoașterea ei ca infracțiune distinctă în legislația națională. De asemenea, recomandă instruirea personalului din poliție și justiție, crearea unor mecanisme sigure de raportare și susținerea financiară a serviciilor pentru victime.
Cercetătoarele avertizează că fără o recunoaștere clară și fără acțiune instituțională, violența psihologică rămâne o formă de tortură tăcută, dar devastatoare pentru mii de femei din Moldova și România.
Abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM pentru a te informa rapid şi calitativ