Studiu: Ce țări ar rezista cel mai bine unui război nuclear și foametei globale care ar ucide peste 6 miliarde de oameni

Un nou studiu arată ce țări ar rezista cel mai bine efectelor devastatoare provocate de un război nuclear care, potrivit unei simulări publicate în revista Nature, ar duce la o foamete globală ce ar ucide în jur de 6,7 miliarde de oameni, transmite Digi24.

O explozie nucleară și radiația rezultată ar produce efecte dezastruoase ce s-ar răspândi rapid în toată lumea, dar ar avea și un impact uriaș asupra proviziilor de hrană, având în vedere schimbările pe care le-ar produce în atmosferă, la suprafață, în oceane și asupra comerțului internațional.

Țările care nu ar suferi nicio pierdere a populației includ Argentina, Brazilia, Uruguay, Paraguay, Costa Rica, Panama, Haiti, Australia, Islanda și Oman, potrivit studiului. În aceste regiuni, "consumul de alimente poate susține actuala activitate fizică din acea țară". De partea cealaltă se află țările în care cea mai mare parte a populației ar muri din cauza foametei, precum SUA, Canada, Rusia și aproape toată Europa.

În acest scenariu, care prezintă situația globală la un an după declanșarea unui război nuclear, 312 milioane de oameni ar muri în SUA din cauza foametei, adică 98% din populație. România ar pierde 99% din populație, potrivit simulării.

În afară de Islanda, țările europene care ar rezista cel mai bine într-un război nuclear ar fi Irlanda și Cipru, dar și ele ar pierde peste 70% din populație.

Un studiu publicat anul trecut în revista Physics of Fluids a calculat unde ar fi cel mai sigur pentru oameni să se adăpostească în cazul în care o bombă nucleară ar fi detonată în apropiere, scrie Newsweek.

Dacă acea clădire nu se află în zona cea mai apropiată de locul exploziei, caz în care ar fi vaporizată pe loc, principalul pericol în afară de radiație îl reprezintă unda de șoc uriașă produsă de explozie. Conform studiului, cel mai bun loc de adăpostire este într-o clădire robustă cât mai departe de orice ușă sau fereastră și, ideal, într-un colț al camerei.

Amintim că Putin a modificat doctrina nucleară a Rusiei în luna noiembrie astfel încât Kremlinul să poată lua mult mai ușor decizia de a răspunde printr-un atac nuclear.

Rusia a mai avertizat în trecut că va răspunde nuclear dacă "însăși existența statului este amenințată" - un termen destul de vag. Acum, însă, noile condiții menționează "o amenințare critică" împotriva "suveranității", precum și a "integrității teritoriale" a Rusiei și Belarusului.

Statele Unite au permis Ucrainei să folosească rachetele ATACMS cu rază lungă de acțiune asupra țintelor de pe teritoriul Rusiei, iar Kievul le-a folosit deja în mai multe atacuri împotriva unor depozite de muniție, baze aeriene și alte instalații militare.

Abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM pentru a te informa rapid şi calitativ.