Țările din estul Europei își pregătesc spitalele pentru război: "Trebuie să fim gata pentru ce e mai rău"

Țările baltice și Polonia se pregătesc intens pentru un posibil conflict armat, modernizând spitale, organizând exerciții militare și stocând provizii. Oficialii spun că nu mai este o chestiune de "dacă", ci de "când".

Pe fondul amenințărilor din regiune și al războiului din Ucraina, spitalele din țările de pe flancul estic al NATO, în special cele baltice și Polonia simulează intervenții de urgență, dezvoltă infrastructură de apărare și investesc masiv în echipamente esențiale, relatează Politico într-o amplă analiză.

"Nu e vorba dacă [Rusia] va ataca. E vorba despre când”, a declarat Ragnar Vaiknemets, director general adjunct al Consiliului Estonian pentru Sănătate. După invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia, țările din estul Europei consideră reală amenințarea unui conflict militar direct, transmite Adevărul.

Exerciții de urgență în Lituania

Într-o dimineață de mai, Martyna Veronika Noreikaitė, paramedică în Lituania, a fost alertată despre o explozie în Jonava, un oraș cu 30.000 de locuitori. Era prima sa intervenție cu victime multiple. „Când vezi ce s-a întâmplat - panica, țipetele - nu prea știi ce să faci sau unde să te duci”, a mărturisit ea. Exercițiul a făcut parte din simulările militare "Lupul de Fier", organizate pentru a testa reacția autorităților în caz de atac asupra flancului estic al NATO.

Daniel Naumovas, ministrul adjunct al sănătății din Lituania, a amintit cât de vulnerabil este Coridorul Suwałki – un punct strategic ce leagă NATO de țările baltice. "Avem vecini problematici aici: Rusia și Belarus."

Sănătatea, parte integrantă din securitatea națională

"Puține țări ale UE sunt țări de primă linie", a subliniat Katarzyna Kacperczyk, subsecretar de stat în Ministerul Sănătății din Polonia. "Pentru ele, problema siguranței e mai presantă". Polonia a adus în discuție nevoia de a integra sănătatea în planurile strategice ale UE privind apărarea.

"Nu putem pregăti un plan de contingență pentru sectorul militar, economic sau energetic și să excludem sectorul sănătății", a declarat Kacperczyk.

Spitale fortificate, operații în subsoluri și internet de urgență

Spitalul Universitar din Vilnius, situat la 50 km de granița cu Belarus, își dezvoltă infrastructura subterană și sistemele autonome pentru a funcționa în caz de întrerupere a electricității sau apei. În Estonia, spitalele sunt echipate cu veste antiglonț, telefoane prin satelit și generatoare. Se planifică și o rețea de internet independentă pentru cazuri extreme.

"Știm sigur că Rusia vizează infrastructura civilă și structurile energetice, ceea ce înseamnă că nu ne putem permite situații în care spitalul nu funcționează”, a avertizat Vaiknemets.

În paralel, Estonia cumpără unități medicale mobile pentru a suplini lipsa de paturi ATI. Bjørn Guldvog, consilier în Direcția Norvegiană de Sănătate, a explicat: „Nevoile din timpul războiului ar putea necesita de trei până la cinci ori mai multe paturi decât cele 11,5 existente la 100.000 de locuitori".

Lecții învățate din pandemie

Țările baltice își fac stocuri de medicamente și echipamente. Estonia a alocat 25 de milioane de euro pentru provizii pentru victime în masă. "Alianța NATO este crucială pentru securizarea rutelor de aprovizionare", a explicat Vaiknemets.

În Letonia, spitalele sunt obligate să aibă rezerve de medicamente pentru trei luni. „Nu m-am gândit niciodată că voi spune «mulțumesc pentru COVID», dar pandemia ne-a ajutat să obținem resurse financiare”, a declarat Agnese Vaļuliene, secretar de stat în Ministerul Sănătății.

Totuși, proximitatea față de linia frontului face ca aceste stocuri să fie vulnerabile. Jos Joosten, consilier medical al Serviciului European de Acțiune Externă, a spus că UE trebuie să poată decide rapid distribuirea resurselor. "Trebuie să avem planuri de criză bine puse la punct", a completat ministrul Sănătății din Estonia, Riina Sikkut.

Criza personalului

O altă problemă majoră este deficitul de personal medical. Estonia are jumătate din forța de muncă medicală pe cap de locuitor față de Germania. Vaiknemets avertizează că în caz de război, pacienții "nu se pot aștepta la îngrijirea pe timp de pace".

În plus, o parte din personal ar putea pleca. În Lituania, Martyna Noreikaitė a semnat o declarație de angajament în caz de război. „Nu am copii sau familie, așa că cred că aș rămâne”, a spus ea. Un sondaj a arătat că peste un sfert dintre angajații din sănătate ar pleca, iar o treime sunt nehotărâți.

"Există patrioți… și există și critici care spun că vor pleca imediat în Spania", a spus Vaiknemets. Estimarea sa: 50-60% din populație nu știe încă ce ar face.

Vaiva Jankienė, asistentă medicală și voluntară în Ucraina, consideră că „cea mai bună pregătire e voluntariatul”. "Fiecare profesionist medical care le-a văzut a spus același lucru: nu ne-am fi putut imagina că va arăta așa". În timp ce un chirurg din Lituania face o amputare pe an, în Ucraina sunt secții întregi cu pacienți cu unul sau mai multe membre amputate.

Solidaritatea europeană, pusă la încercare

Războiul nu ar rămâne între granițele unei țări. „Dacă Lituania e invadată, cine răspunde pentru lituanieni, în caz că nu mai există Lituania?”, a întrebat retoric Jos Joosten. „Uniunea Europeană va exista în continuare.”

Joosten cere crearea unor fonduri europene pentru victimele civile și militare. "Cei 4.000 de pacienți mutați din Ucraina în trei ani nu sunt nimic", a spus el. "Să vorbim despre 4.000 în două săptămâni, apoi din nou în următoarele două – atunci începe adevăratul război”.

"Criza nu anunță niciodată când vine”, a avertizat din nou Vaiknemets. Iar dacă va veni, ar putea produce mult mai multe victime decât în Ucraina. De aceea, „trebuie să ne pregătim pentru ce e mai rău"”, a spus secretarul de stat din Ministerul Sănătății din Letonia. "Însă sperăm că aceste timpuri nu vor veni."

Abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM pentru a te informa rapid şi calitativ