Ucraina și Rusia recunosc progrese după ultimele contacte

Spre deosebire de rundele anterioare de contacte între Rusia și Ucraina, după care ambele părți s-au acuzat reciproc de lipsa voinței de a ajunge la o înțelegere, în urma recentelor contacte din Emiratele Arabe Unite (EAU) mediate de SUA cele două țări aflate în război au remarcat fiecare o schimbare pozitivă a tonului și conținutului discuțiilor menite să conducă în final la un acord de pace, deși ambele avertizează că există încă obstacole, în special chestiunea teritorială, consemnează miercuri agenția EFE, notează Agerpres.

"Negocierile sunt foarte complicate. Dar putem observa o schimbare calitativă în alcătuirea delegației ruse. Sunt alte persoane și nu ne-au mai ținut prelegeri pseudo-istorice", a declarat marți ministrul de externe ucrainean Andrii Sîbiga, care a subliniat că de data aceasta discuțiile s-au axat pe parametrii pentru încheierea războiului.

Prin "lecții pseudo-istorice" ministrul ucrainean s-a referit la argumentele bazate pe presupusele drepturi istorice pe care Kremlinul susține că Rusia le are asupra unor teritorii ucrainene, argumente pe care atât președintele rus Vladimir Putin, cât și emisarii săi le-au prezentat pe larg în contactele lor cu ucrainenii și americanii cu privire la o posibilă încheiere negociată a conflictului.

Și Kremlinul a descris miercuri drept "un progres" în sine desfășurarea discuțiilor trilaterale (Ucraina-Rusia-SUA) din EAU, discuții care au avut loc vineri și sâmbătă și sunt așteptate să continue cu o nouă rundă în același format la sfârșitul acestei săptămâni.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a menționat că în prima rundă de discuții au fost abordate "o serie de teme complicate". "Activitatea este în desfășurare. Și este bine că au început contacte directe (...) Așa cum știți, s-a ajuns la un acord privind continuarea lor. Această activitate va continua", a adăugat Peskov.

Totuși, el a atenționat că, "de acum înainte, totul va depinde de atitudinea constructivă a interlocutorilor" și că "ar fi o greșeală să ne așteptăm la mari rezultate din contactele inițiale". Mai mult, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a reamintit că "nu este un secret pentru nimeni" că "de o mare importanță pentru partea rusă" este "problema teritorială, care face parte din "formula Anchorage'', referindu-se la revendicările Rusiei asupra Donbas-ului ucrainean și la posibile înțelegeri pe care le-ar fi făcut președinții rus și american, Vladimir Putin și Donald Trump, la summitul desfășurat în Alaska în august anul trecut.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a refuzat până în prezent să cedeze Rusiei porțiunea din Donbas rămasă sub controlul armatei ucrainene, adică aproximativ 20% din provincia Donețk și un procent nesemnificativ din provincia Lugansk, aceasta din urmă fiind aproape complet sub control rusesc. Potrivit presei occidentale, Trump ar fi condiționat acordarea de garanții de securitate Ucrainei de retragerea acesteia completă din Donbas.

După ce în contactele directe anterioare de anul trecut - desfășurate în primăvară și vară la Istanbul și mediate de Turcia - delegația rusă a fost condusă de Vladimir Medinski, ideologul actualei expansiuni teritoriale ruse și care, potrivit negociatorului ucrainean Sergii Kisliția, l-a amenințat în stil gangsteresc, echipa de negocieri trimisă de Putin în EAU a fost compusă în întregime din militari și a fost condusă de amiralul Igor Kostiukov, șeful serviciului rus de informații militare GRU.

Delegația ucraineană care a negociat la Abu Dhabi a fost de asemenea diferită de cea care s-a întâlnit cu rușii la Istanbul. Principala noutate a fost prezența în echipă a noului șef al administrației prezidențiale ucrainene, Kiril Budanov, anterior șef al serviciului militar de informații GUR, precum și a liderului grupului parlamentar al partidului prezidențial "Slujitorul Poporului", David Arahamia. Fostul șef al administrației prezidențiale ucrainene, Andrii Iermak, a demisionat în noiembrie în urma unui mare scandal de corupție și nu mai face parte din echipa de negociere

Budanov și Arahamia sunt percepuți în Ucraina ca figuri mult mai înclinate să pună capăt în mod negociat războiului decât era Iermak, care a fost criticat în cercurile diplomatice pentru atitudinea sa inflexibilă. Conform unei scurgeri de informații către presă din urmă cu un an, Budanov a declarat într-o ședință cu ușile închise în parlamentul de la Kiev că Ucraina riscă să-și piardă existența ca stat dacă negocierile de pace nu urmau să înceapă până la sfârșitul verii anului 2025.

Deși serviciul ucrainean de informații militare, condus atunci de Budanov, a negat veridicitatea acelei relatări, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a deschis o anchetă pentru a afla cine a dezvăluit astfel de "secrete de stat".

Cât despre David Arahamia, acesta a condus delegația ucraineană care a negociat cu rușii în Belarus și Turcia în 2022, la puțin timp după începerea invaziei ruse. Conform Rusiei, în negocierile desfășurate la Istanbul în martie-aprilie 2022 aproape fusese convenit un acord de pace, dar care în final a fost abandonat de Kiev la cererea Washingtonului și a premierului britanic Boris Johnson, iar Ucraina nu a mai dorit să-l semneze de îndată ce trupele ruse s-au retras din zona capitalei Kiev.

Potrivit unor relatări ulterioare, acordul nerealizat în cele din urmă cuprindea clauze care cereau Ucrainei să adopte un statut de neutralitate geopolitică, în special să nu adere la NATO, să-și limiteze capacitățile militare și să acorde un statut special provinciilor din estul țării, clauze față de care președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a exprimat apoi categoric opoziția.

În declarații date săptămâna trecută la un eveniment dedicat Ucrainei la forumul economic de la Davos, mediatorul american Steve Witkoff a lăudat în repetate rânduri echipa de negociatori ucraineană și în special pe Arahamia.

Deși negocierile par acum să se concentreze în sfârșit pe chestiuni specifice care trebuie soluționate pentru a pune capăt războiului, încă nu s-a ajuns la un acord. Pe lângă chestiunea teritorială, o altă problemă nesoluționată este cea a controlului asupra centralei nucleare ucrainene Zaporojie, ocupată de trupele ruse. Pe de altă parte, în ce privește garanțiile de securitate care să fie oferite Ucrainei de susținătorii săi occidentali, Rusia se opune categoric desfășurării unor trupe ale acestora pe teritoriul ucrainean.

Rusia a condiționat de asemenea soluționarea conflictului ucrainean de crearea unei noi arhitecturi de securitate. Astfel, în decembrie 2021, Moscova le-a transmis puterilor occidentale un document care cerea retragerea trupelor NATO din Europa de Est, garanții că Ucraina și Georgia nu vor adera la NATO și inițierea de negocieri pentru crearea unui sistem de securitate indivizibil, cereri respinse din start de Occident, replica Rusiei fiind apoi lansarea invaziei în Ucraina în februarie 2022.

În primele sale declarații publice din anul 2026, președintele Putin a pledat pentru o soluționare negociată 'cât mai curând posibil' a conflictului armat din Ucraina, dar și pentru redeschiderea dezbaterii privind crearea unei noi arhitecturi de securitate la nivel global, dezbatere despre care a afirmat că a propus "opțiuni și decizii raționale care ar putea satisface pe toți în America, Europa, Asia, în lumea întreagă", în condițiile în care "Rusia este în mod sincer angajată față de idealurile unei lumi multipolare".

Abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM pentru a te informa rapid şi calitativ