Ex-ministru al Economiei: Aderarea la UE este un proces de durată, care trebuie sa fie asumat politic și înțeles de toată societatea

Ex-ministrul Economiei, Octavian Calmîc, președinte al Asociației Obștești LEX-ECON Consulting, spune că negocierea aderării la Uniunea Europeană este un proces de durată, responsabil, care trebuie sa fie asumat politic nu doar de negociatori, dar acceptat și înțeles de toată societatea.

„Euforia evenimentelor și vizitelor diplomatice trece repede, dar problemele economice, financiare și sociale ale oamenilor și businessului rămân cu ei, chiar i-au amploare”, spune el într-o postare pe Facebook.

Economistul a publicat pe site-ul www.lexecon.md, o analiză care conține 3 riscuri ce planează asupra R. Moldova urmare a aderării la UE, transmite Tribuna.md 

Conform analizei un risc este pierderea performanțelor în agricultură.

„Din anul 2005, numărul fermierilor în țările UE a scăzut cu peste o treime. Activele acestora și businessul fiind preluat și concentrat la companiile mari transnaționale. Sigur ca acest lucru se datorează politicilor agricole comune promovate de Comisia Europeană care favorizează producția la scară largă, inclusiv acces liber și necondiționat al străinilor asupra terenurilor agricole. Sectorul agricol în Moldova are o importanță atât economică care de comun cu industria alimentară generează cea mai mare parte a PIB-ului, dar și socială – cei mai multe persoane sunt încadrate în câmpul muncii în acest sector, în special cei din zona rurală, angajând peste 27% din forța de muncă. Asumarea unor angajamente excesive, dezechilibrate și irelevante ar înseamnă că reducerea volumelor și sortimentului de produse alimentare autohtone și autentice, substituirea consumului cu produse de import, restructurarea prin concentrare a întregului sector la un număr mai mic de companii și reducerea dramatică a locurilor de muncă. Este de notat că doar în ultimii ani peste 72 mii de gospodării țărănești și-au sistat activitatea și/sau s-au reorganizat. Totuși, subiectul proprietății asupra pământurilor agricole și, în special, dreptul de proprietate a străinilor asupra acestora va fi un subiect-cheie în negocieri. Majoritatea țărilor membre UE au liberalizat accesul la pământ pentru persoanele și companiile străine. În ce măsură va rezista și își va apăra interesele sale Moldova – vom vedea ”, spun autorii.

O altă problemă ar fi distrugerea industriilor locale.

„Accelerarea proceselor integraționiste, fără un program masiv investițional pentru modernizarea țării, va duce la pierderea competitivității produselor noastre atât pe piața internă, cât și cea externă. Iar aceasta într-un final va condiționa sistarea producerilor, pierderea locurilor de muncă și apariția unor probleme sociale majore. Spre regret, piața internă deja arată unele semnale negative cum ar fi: retragerea unor investitori străini în favoarea altor țări cu oferte mai atractive. Mai mult ca atât, consumul produselor industriale se va orienta spre cele de import, iar exporturile locale se vor reduce continuu până la zero. Evoluția schimburilor comerciale din ultimii ani denotă un proces de substituire a consumului de produse finite spre cele de import, reducerea importului de materii prime pentru principalele sectoare ale economiei noastre naționale, precum și reducerea contractelor de procesare a acestora pe teritoriul Republicii Moldova. Doar în anul 2024 exporturile au scăzut cu 12% comparativ cu anul precedent, iar importurile totale au crescut cu cca 2%, iar cele de produse finite mai semnificativ. Economia și sectoarele sale întâmpină probleme majore în partea ce ține de asigurarea cu resurse energetice ieftine, materii prime și echipamente / tehnologii ieftine. Mai mult ca atât, probleme în accesarea resurselor financiare pentru supraviețuire și dezvoltare. În prezent, economia națională este vulnerabilă și nepregătită pentru o competiție deschisă pe piața țărilor UE și piețe terțe. Integrarea prematură în UE, fără sincronizarea cu agenda de reforme și dezvoltare a sectoarelor cu potențial sporit va duce la închiderea lor. Cele mai afectate vor fi IMM care în Republica Moldova constituie cca 98% din numărul total al întreprinderilor. În ce măsură suntem pregătiți pentru aceste provocări? Cum compensăm si ridicăm competitivitatea sectorială? Oare Moldova și companiile sale beneficiază de același suport și este într-un mediu concurențial identic cu semenii săi din țările dezvoltate? ”, se întreabă experții.

Un alt potențial risc sunt fluctuațiile majore ale prețurilor la resursele energetice.

„Deși la prima vedere s-ar părea că aderarea la UE și, respectiv, la piața energetică europeană înseamnă pentru R. Moldova siguranță și stabilitate, realitatea e alta. Modernizarea pieței energetice nu ține doar de preluarea si adoptarea cadrului legislativ european. Sunt necesare investiții majore în proiecte de infrastructură energetică. Dezvoltarea altor surse de generare și creșterea securității energetice. Războiul din Ucraina a demonstrat cât de fragil și vulnerabil este acest domeniu, fapt demonstrat de prețurile la energie care pur și simplu au explodat în Europa și mai cu seamă în Republica Moldova. De exemplu, în Olanda, cel mai mare salt a fost înregistrat în facturile de energie electrică — cu 953%, iar în Letonia, tarifele la gaze au crescut cu 139%. Lituania, România și Letonia au înregistrat, de asemenea, o creștere semnificativă a prețurilor la energie electrică — cu 88%, 77% și, respectiv, 74%. O situație similară a fost înregistrată în Republica Moldova. În criza energetică din anul 2022-2023 prețurile la principalele surse energetice au crescut considerabil: la energia electrică de 3,5 ori, la gazele naturale de peste 6 ori la energia termică de peste 3 ori, etc. Indexările de pensii și majorările de salarii au fost insuficiente și incomensurabile cu inflația și majorările de tarife și prețuri. Sărăcia energetică a crescut considerabil, iar sărăcia absolută a depășit pragul de 34%, în special în zona rurală. Sunt indiscutabile în mod prioritar de a construi și moderniza infrastructura energetică în baza granturilor obținute de la partenerii de dezvoltare și contractarea unor surse sigure de aprovizionare a pieței cu resursele energetice necesar. Doar apoi de negociat angajamente suplimentare în acest domeniu ”, se mai spune în articol.

„Acest proces pe cat este de benefic, pe atât este de periculos și însoțit de anumite costuri colaterale, în special în cazul în care vor fi asumate angajamente excesive, doar pentru a ține niște deadline-uri. Sper că societatea este suficient de pregătită pentru discuții la acest subiect, iar experiența altor state să vorbească de la sine”, a precizat ex-ministrul Economiei.