După ce majoritatea PAS din Parlament, în iunie 2024, a modificat codul penal funcționarii și demnitarii nu mai riscă pușcărie, nici măcar o amendă serioasă. Despre aceasta scrie expertul în Justiție, fostul vicedirector al Centrului Național Anticorupție, Cristina Ciubotaru.
Reacția expertului vine după ping-pongul dintre Procuratura Anticorupție și Ministerul Justiției despre modificările la codul pen al, care ar fi redus pedepsele pentru deputați, miniștri, procurori.
”Până la modificările din iunie 2024, procurorii trebuiau să probeze că funcționarii au comis un abuz, o depășire sau o neglijență a atribuțiilor lor de serviciu, conform oricărei reglementări a acestor atribuții. Adică, puteau recurge la hotărâri de Guvern, acte departamentale, contracte și fișele de post ale funcționarilor. După modificări, mai sunt infracțiuni doar abuzul, depășirea și neglijența acelor atribuții de serviciu care sunt reglementate expres prin lege. DOAR DE LEGE ADOPTATĂ DE PARLAMENT. Adică, peste 90% din toate aceste dosare, în care figurează sume impunătoare de daune și prejudicii cauzate, nu mai sunt infracțiuni. Iar asta nu mai este vina PA și a Veronicăi Drăgălin, ci meritul direct al Veronicăi Mihailov, a Guvernului și Parlamentului.
Achizițiile de vaccinuri, gaze naturale sau energie electrică prin dispozițiile CSE, conforme sau contrare legii, sau chiar și dispozițiilor CSE propriu-zis, nu mai sunt infracțiuni! Iar dacă nu mai sunt infracțiuni, în cel mai bun caz, au devenit contravenții de abuz de serviciu (art.312 CC),depășirea atribuțiilor (art.313 CC) și neglijență în serviciu (art.312/2 CC),pentru care termenul de prescripție este de 18 luni!!! Adică, de la termene de prescripție de 5-15 ani din Codul penal pentru abuz de putere, depășirea atribuțiilor și neglijența în serviciu, s-a ajuns la 18 luni, indiferent de valoarea prejudiciului cauzat și interesul material al funcționarului corupt. Funcționarii și demnitarii sigur nu mai riscă pușcărie, nici măcar o amendă serioasă, iar după o mică pauză – pot reveni nestingherit la activitatea prodigioasă de a fura din puținul cetățenilor acestei țări”, scrie Cristina Ciubotaru.
Expertul în Justiție susține că prin aceste modificări a avut loc ”de-criminalizarea masivă a infracțiunilor conexe corupției, precum abuzul de putere sau abuzul de serviciu (art.327 CP),depășirea atribuțiilor de serviciu (art.328 CP) și neglijența (art.329 CP)”.
Recent, Procuratura Anticorupție a anunțat că în urma unor modificări la Codul Penal, aprobate de majoritatea PAS în iunie 2024, au fost reduse pedepsele pentru miniştri, deputaţi, judecători, procurori, dar şi alţi funcţionari publici, acuzaţi de acte de corupţie.
Pe de altă parte, Ministerul Justiției, care este autorul proiectului, a venit cu o replică, menționând că modificările legislative nu reduc pedepsele pentru corupție sau termenii de prescripție, ci urmăresc eliminarea unor deficiențe legislative și uniformizarea normelor pentru o aplicare corectă.