"Noi trebuia să mergem, trebuia să validăm încă o dată acele ipoteze pe care noi le prezentam", explică Grosu, cu referire la vizita delegației R. Moldova la Gazprom, în frunte cu fostul ministrul al Energiei, Victor Parlicov, revocat la scurt timp după deplasare pe motiv că nu ar fi asigurat achizițiile de gaze pentru R. Moldova în timp util.
"Șantaj energetic și electoral"
"O să facem uz de această stare de urgență, de acest instrument, doar în cazul în care se va materializa acest risc", declară spicherul Grosu.
Președintele Parlamentului crede că "aceasta este ultima iarnă când Kremlinul mai poate folosi acest cartuș", adică va folosi gazele ca instrument de "șantaj". În acest sens, Grosu lămurește că R. Moldova a făcut mai multe pentru a-și diversifica sursele energetice, dar și prin "elemente politice”.
"Ei de obicei folosesc acest șantaj în perioada rece a anului și aproape de campaniile electorale", afirmă spicherul.
Concernul rus Gazprom a cerut Chișinăului să achite pretinse datorii de peste 700 milioane de dolari pentru a livra gaze pe rute alternative în stânga Nistrului, după ce Kievul a anunțat că nu va mai permite tranzitul gazelor rusești pe teritoriul său. R. Moldova nu recunoaște însă această datorie.
Parlamentul a aprobat, săptămâna trecută, instituirea stării de urgență în sectorul energetic pentru două luni, în situația în care concernul rus Gazprom nu mai livrează gaze rusești pe malul stâng al Nistrului.
