Moldova riscă să fie condamnată la CEDO din cauza legii care interzice activitățile economice în punctele de trecere

La începutul anului, a intrat în vigoare noua Lege privind frontiera de stat a Republicii Moldova, care prevede interzicerea activităților economice în punctele de trecere ce nu sunt legate direct de controalele efectuate de autoritățile competente.

Autorii legii, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră și Ministerul Afacerilor Interne, au justificat această măsură prin necesitatea de a asigura securitatea națională, însă fără a explica cum statul poate fi atacat prin magazinele, cantinele și alte activități, transmite Telegraph.md. 

Ministerul Finanțelor și Serviciul Vamal au contestat această prevedere, argumentând că activități esențiale, precum cele desfășurate de brokerii vamali sau băncile comerciale, sunt indispensabile în punctele de frontieră. Poziția lor a fost respinsă, iar în sinteza propunerilor legislative se menționează că un funcționar al Serviciului Vamal ar fi acceptat interdicția, contrar conducerii instituției.

Aplicarea legii a avut consecințe imediate. Mai multe afaceri din zonele de control au fost închise, iar peste 500 de persoane au rămas fără locuri de muncă. Acești oameni, mulți dintre ei din zone rurale cu oportunități economice limitate, au fost lăsați fără venituri în plină iarnă. De asemenea, proprietarii terenurilor și clădirilor din zonele de frontieră au pierdut dreptul de a-și valorifica bunurile, din cauza unor restricții legale considerate arbitrare.

Un exemplu concret este punctul de trecere Leușeni, unde o unitate de alimentație publică utilizată de vameși, polițiști și șoferi de TIR a fost închisă. Angajații unității au declarat că activitatea a fost sistată de Poliția de Frontieră, fără un act administrativ clar, și că au fost amenințați cu procese pentru prezența în zonă.

Tașca Nicolae, reprezentantul unității, a precizat că a fost depusă o cerere prealabilă către IGPF, solicitându-se eliminarea obstacolelor care împiedică desfășurarea activității. El a menționat că autorizația emisă de Serviciul Vamal a fost primită la sfârșitul anului 2024, iar cererea către IGPF a fost depusă imediat după aceea. Tașca a subliniat că pagubele materiale ale afacerii depășesc un milion de lei și a subliniat că va sesiza Curtea Europeană a Drepturilor Omului dacă problema nu este soluționată la nivel național.

IGPF ne-a răspuns că cererea pentru prelungirea permisului de activitate în 2025 este în curs de examinare și că, în cazul respectării prevederilor legale, permisul va fi eliberat. Cu toate acestea, modul în care legea a fost aplicată este criticat de agenții economici afectați, care acuză lipsa de transparență și încălcarea drepturilor de proprietate.

Chiar dacă legea interzice activitățile comerciale în zonele de control, Guvernul a adoptat o hotărâre care permite autorizarea unor activități economice, în anumite condiții. Însă, aplicarea neclară a acestor reglementări ridică riscul ca Republica Moldova să fie condamnată la CEDO, așa cum s-a întâmplat în cazuri similare din trecut.

Abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM pentru a te informa rapid şi calitativ