Licitația cu privire la închirierea spațiilor comerciale din incinta Aeroportului Internațional Chișinău (AIC) a eșuat pentru a doua oară din cauza intereselor unor exponenți ai guvernării de a asigura câștigul companiei franceze Lagardere, în timp ce societatea a devenit intolerantă la ideea relansării unor astfel de scheme.
De această părere este Igor Munteanu, președinte al Partidului CUB și ex-președinte al Comisiei de anchetă pentru analiza modului de organizare și desfășurare a privatizării și concesionării proprietății publice, care a acordat un interviu la acest subiect pentru Jurnal.md.
Menționăm că, de cealaltă parte, Andrei Spânu, ministru al Infrastructurii, a declarat presei că licitația a fost sabotată de grupul criminal Șor, pentru a nu avea o finalitate.
- Dle Munteanu, de la începutul acestui an, pe parcursul relansării repetate a licitației de la Aeroport, a fost modificată și o hotărâre de Guvern, pentru a permite participarea la concurs a unei singure companii. Astfel, se părea că, pe 17 aprilie, Lagardere va fi anunțată drept câștigătoare, însă administrația AIC a declarat că procesul a fost iarăși sistat, iar licitația va fi iarăși relansată. Ce ar putea sta la mijlocul acestei tărăgănări?
- Indiferent care sunt motivele din care s-a ajuns la această stare de lucruri, mai întâi de toate a doua suspendare a licitației arată că în continuare a existat un argument politic de a aprecia lipsa de concurență ca un indicator care ar putea să blameze organizatorii pentru interese ascunse. Pentru că atunci când există un singur participant, întotdeauna există, evident, și suspiciuni. Și organizatorii n-au riscat, pentru că atmosfera publică este intolerantă în acest moment la ideea că pot fi reluate scheme. Dar deja s-au prefigurat în spațiul public mai multe argumente foarte solide din punctul meu de vedere asupra tentativei de a face scheme în acest caz. Este vorba și de caietul de sarcini, care a fost copiat sută la sută după interesele companiei Lagardere, și despre detaliile cu privire la discuțiile prealabile care s-au purtat la Paris între anumiți oficiali de stat cu această companie. Mai mult, s-a făcut observată și dorința organizatorilor de a face schema fără să poarte responsabilitate. Pentru că, din câte înțeleg, datele din caietul de sarcini nu erau autorizate de nimeni, iar cu aproximativ o lună înainte apăruse acea interesantă „capodoperă” cu privire la faptul că organizatorii licitației nu poartă răspundere de felul în care se organizează licitația. Acest lucru vorbește despre caracterul organizat al tentativei de a frauda concursul. Am menționat anterior că Le Bridge, compania care s-a înscris la prima etapă a licitației alături de Lagardere, a mai făcut asemenea tactici în folosul unor entități economice pe timpul guvernării PD. Atunci, de exemplu, proprietarul Le Bridge mi-a transmis o scrisoare, în care spunea că de fapt nu a vrut să privatizeze Tutun CTC, dar a fost forțat să o facă, evident că în folosul celor care se aflau la butoane.
- Vreți să spuneți că Le Bridge a participat pur formal la prima etapă a licitației de la Aeroport, pentru că a fost rugată?
- Da, a fost rugată să participe, ca să asigure aparențele unei competiții.
”Administrația Aeroportului cred că va fi țap ispășitor din nou”
- Ați spus că datele din caietul de sarcini nu au fost autorizate de nimeni. Cine anume trebuia să le autorizeze?
- Caietul de sarcini îl face Aeroportul, sub îndrumarea metodologică și supravegherea juridică a Agenției Proprietății Publice (APP). Inițial atât APP-ul, cât și ministrul Infrastructurii, și ministrul Economiei, și președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, oricui nu i-a fost lene a declarat că la această licitație trebuie să participe o companie serioasă și astfel au sporit exigențele cerute. Respectiv, toată această lume a fost implicată. Nu a fost o licitație anonimă sau depersonalizată, iar când se pronunță niște oficiali cu asemenea statut înseamnă că ei își asumă anumite responsabilități. De asemenea, când un caiet de sarcini apare sub autoritatea unei instituții, sunt necesare semnăturile persoanelor care autorizează, verifică și supraveghează caracterul de legalitate și cel concurențial. Căci, dacă nu există competiție, nu mai aștepți Consiliul Concurenței să-ți spună acest lucru peste ani de zile, dar imediat trebuie să existe cineva care să răspundă de monitorizarea procesului. Sunt standarde de bună guvernare, care se pretează și pentru achiziții, și pentru organizarea de licitații pe domeniul public. Dar în acest caz eu n-am văzut semnăturile persoanelor responsabile pe caietul de sarcini. Deci faptul că a fost prăvălită și a doua licitație este în continuare responsabilitatea politică a guvernării, dar, înainte de toate, este testul de incompetență a APP-lui. După ce a fost preluat de la compania Avia Invest, Aeroportul este o proprietate gestionată de administrația impusă atunci, dar se află sub autoritatea APP-ului, adică a Guvernului. Și această administrație a Aeroportului cred că va fi țap ispășitor din nou, după plecarea din funcție a directorului Constantin Vozian.
- Modificările la Hotărârea de Guvern nr. 483/2008 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de dare în locațiune a activelor neutilizate, operate la sfârșitul lui ianuarie, care permit participarea la licitație a unei singure companii, credeți că au fost făcute special pentru Lagardere?
- Nu știu, dar sper foarte mult că aceste lucruri să facă parte din ancheta penală, pe care Procuratura este obligată să o desfășoare în condițiile în care sunt prea multe chestiuni dubioase și e prea primitivă această încercare de a face scheme și de a te da într-o parte. Vrei și să dansezi, dar și, mă rog, să te dai cu părerea.
”Dacă Lagardere nu a prezentat actele necesare, de ce a fost acceptată de două ori la licitație?”
- Ultimul motiv al relansării licitației a fost că Lagardere nu a prezentat toate documentele justificative. Cum poate fi înțeles acest lucru, dacă admitem că această companie este favorita puterii?
- Nu știu. Dar, dacă nu a prezentat actele necesare, de ce a fost acceptată de două ori la licitațiile de până acum? Or, este clar că e o chestiune de neglijență, iar când indici asupra caracterului de neglijență, înseamnă că vrei să dai responsabilitatea pe cineva minor. Pe când răspunderea administrativă și politică aparține ministrului de ramură (Andrei Spânu – n.r.) și directorului APP (Roman Cojuhari – n.r.).
- Oricum, după ce APP a solicitat zilele trecute Aeroportului să atragă la concurs companii internaționale cu renume, apare întrebarea: de ce până acum astfel de companii nu s-au înscris la licitație?
- În primul rând, această licitație s-a făcut cu abonat, adică s-a făcut pentru cineva. Pentru că, repet, dacă faci caietul de sarcini după cum îi convine unei companii, cu numărul de aeroporturi în care trebuie să aibă experiență, cu investițiile făcute în alte țări, tu reduci nivelul de competiție. În loc să faci tot posibilul pentru a crește credibilitatea Aeroportului, tu dai cu atâta ușurință în chirie peste cinci mii de metri pătrați unei companii care vrei să-ți rezolve toate problemele. Puteai să decupezi acest spațiu în cel puțin patru-cinci areale de specializare, pentru ca mai multe companii să se completeze între ele, dar să nu aștepți un Făt-Frumos, care să-ți rezolve toate problemele dintr-o singură lovitură. La noi cam așa s-a întâmplat. Ăsta nu e un management eficient, ci o simulare sau o căutare de avantaje necuvenite. De aceea ancheta penală, anunțată de procuratură, trebuie să cerceteze în detaliu toate datele problemei: de unde a apărut Lagardere, cu cine s-a întâlnit, cât de mare era afacerea și cui a fost juruită, care au fost motivele să transmiți cuiva anume toată afacerea. Vorbim despre buna gospodărire a unui bun public.
”Cred că este pur și simplu un hibrid între incompetență, lipsă de transparență și căutare de avantaje nemeritate”
- Ar putea fi această licitație o consecință a unor înțelegeri geopolitice dintre R. Moldova și Franța?
- Eu nu cred că a căzut atât de jos nivelul de cooperare moldo-francez, încât să existe un asemenea tupeu. Cred că este pur și simplu un hibrid între incompetență, lipsă de transparență și căutare de avantaje nemeritate pentru nivelul superior de gestionare a unor ministere din actualul guvern.
- Cum credeți că se va termina povestea acestei licitații?
- Există două scenarii de bază. Unul este atunci când intră procuratura, o ia de guler pe persoana care creează atâtea probleme în sistemul public și o scoate, pentru ca toată lumea să o vadă și să-i cântărească faptele...
- Cine este această persoană?
- Mă rog, ea, sfânta justiție va decide. Al doilea scenariu este cel în care toată lumea o va face pe mortul în păpușoi, iar actuala guvernare va da vina pe războiul hibrid, pe distorsionarea de fapte și pe deturnarea atenției de la marele război care se duce între forțele răului și forțele binelui. Alte scenarii nu există.
Spațiile comerciale din zona Travel Retail & Food din incinta AIC, cunoscute și ca zona Duty Free, au fost scoase la licitație pe 18 ianuarie curent. Pe 31 ianuarie, Guvernul și-a modificat o hotărâre și a permis astfel participarea la licitație a unei singure companii. Pe 19 februarie, Andrei Spânu, ministrul Infrastructurii, a anunțat că la concurs s-au înregistrat doar două companii (Lagardere și Le Brigde),ceea ce nu asigură o concurență suficientă și a anunțat o nouă licitație.
Pe 23 februarie, Hotărârea de Guvern din 31 ianuarie a fost publicată în Monitorul Oficial. La 25 martie, la concurs era înscrisă numai Lagardere și APP a prelungit termenul de depunere a dosarelor. Între timp, Procuratura Anticorupție a intentat un proces penal pentru abuz în serviciu în cadrul licitației de la Aeroport. Iar pe 17 aprilie, administrația AIC a anunțat despre o nouă relansare a concursului.
Lagardere Trave Retail SRL a fost înregistrat la Chișinău în noiembrie 2023, cu două luni înainte de licitația de la Aeroport, de către compania franceză Lagardere Travel Retail Sas.